România se situează, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2024, într-o poziţie relativ mai bună decât unele dintre cele mai mari economii ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte capacitatea populației de a-și încălzi locuințele adecvat. În același timp, situația la nivelul UE rămâne complicată în unele state din sud și est, unde un procent semnificativ de gospodării încă se confruntă cu sărăcia energetică.
Cât de mulți europeni nu își pot încălzi casa
Datele Eurostat arată că, în 2024, aproximativ 9,2% din populația Uniunii Europene nu și-a permis să își încălzească suficient locuința, o ușoară îmbunătățire față de procentul de 10,6% înregistrat în 2023. Acest indicator este cunoscut sub numele de sărăcie energetică și reflectă dificultățile financiare pe care gospodăriile le întâmpină în fața costurilor de încălzire în sezonul rece.
România comparată cu alte state din UE
În România, 10,8% dintre locuitori au declarat pentru Eurostat că nu și-au putut permite în mod adecvat încălzirea locuinței în 2024 – cifra fiind în scădere față de 12,5% în 2023.
Comparativ cu alte state din Europa:
- Spania: proporția persoanelor care nu își pot încălzi locuința a fost de 17,5%, una dintre cele mai ridicate din UE;
- Franța: procentul a fost de 11,8%, mai mare decât cel din România;
- Bulgaria și Grecia: ambele în jur de 19%;
- Lituania: aproximativ 18%;
- Finlanda: 2,7% – printre cele mai scăzute niveluri;
- Polonia și Slovenia: 3,3%;
- Estonia și Luxemburg: aproximativ 3,6% fiecare.
Aceste date plasează România într-o poziţie relativ mai bună decât medii situaţii din Franţa sau Spania, dar într-o situaţie mai dificilă decât statele nordice sau centrale cu politici energetice mai consolidate.
Ce înseamnă aceste cifre pentru români
Indicatorul de „sărăcie energetică” nu reflectă doar prețul energiei, ci şi puterea de cumpărare a gospodăriilor și eficiența locuinţelor. De exemplu:
- în Bulgaria sau Grecia, nivelul ridicat al celor care nu îşi pot încălzi casa sugerează atât venituri mai mici, cât şi locuinţe mai puțin eficiente energetic;
- în Finlanda sau Estonia, climatul aspru este contrabalansat de politici inteligente de eficiență și de venituri medii mai ridicate;
- în Spania sau Franța, costurile ridicate ale gazului şi electricității sau politicile de subvenționare pot fi insuficiente pentru anumite segmente sociale.
Pentru România, progresul vizibil în scăderea procentului de persoane afectate (10,8% în 2024 față de 12,5% în 2023) sugerează că au existat îmbunătățiri, fie prin creşterea veniturilor, fie prin politici de sprijin sau efecte conjuncturale ale pieței energetice.
Contextul actual al costurilor energetice
Deși datele Eurostat se referă la 2024, costurile la energie și gaze naturale au continuat să fie un subiect fierbinte în 2025 și 2026. Creșterile de prețuri la gaze anunțate pentru ianuarie 2026 — cu până la 30% peste nivelurile anterioare — indică faptul că, în practică, presiunile financiare asupra gospodăriilor rămân ridicate.
Vezi și Cum influențează tipul de calorifer consumul de energie și factura la încălzire în climatul României
Aceasta înseamnă că, în ciuda unei perspective „comparative” favorabile față de unele ţări, efortul financiar real pentru încălzirea locuinței poate rămâne semnificativ pentru multe familii românești în ierni mai reci sau în locuințe neizolate eficient.
De ce contează măsurile de eficiență energetică
Pentru a reduce permanent sărăcia energetică, specialiștii recomandă politici care măresc eficiența locuințelor (izolație, ferestre moderne), sprijin pentru investiții în soluții de încălzire mai eficiente și programe sociale țintite către cei cu venituri mici. Chiar și în state cu niveluri scăzute de populație afectată există eforturi continue de adaptare la schimbările climatice și la volatilitatea prețurilor energetice.
Datele Eurostat pentru 2024 arată că România stă mai bine decât Spania și Franța în ceea ce priveşte procentul populației care nu își permite să încălzească adecvat locuința. Această situație indică o evoluție pozitivă, dar nu elimină în totalitate provocările legate de costul energiei și eficiența locuințelor. Pe fondul creșterii prețurilor la gaze și electricitate, eforturile de politică publică și investițiile în eficiență energetică vor rămâne esențiale pentru a menține și a îmbunătăți confortul termic al gospodăriilor.
