În urmă cu peste 50 de ani, student fiind la Faculatea de Cibernetică Economică, aveam și câteva cursuri și seminarii în clădirea ASE-ului din Piața Romană sau, cum îi mai spuneam pe vremea aceea, “clădirea veche”. Nu veneam acolo cu plăcere. Desigur, clădirea era impunătoare, însă la interior, de la bănci la dotare, de la cum arătau pereții la sistemul de iluminat, totul era învechit și prăfuit, atmosfera era rece, întunecată și neprimitoare. De curând, grație amabilității d-lui dr. Toma Roman, directorul Muzeului ASE, am beneficiat de un tur al acestui edificiu, recent renovat. Da, există un foarte interesant și minunat amenajat muzeu al instituției care, din păcate, încă nu este deschis publicului, dar despre acest muzeu într-un episod viitor.

Piața Romană dominată de Palatul Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, în anii dinaintea celui de-al doilea Război Mondial, Foto: arhivă personală
Pentru mine, vizita a fost o adevărată revelație, nu numai pentru că am fost impresionat de decorul și ambianța interiorului dar și pentru că am aflat numeroase informații despre acest edificiu, de fapt o adevărată poveste cu vechime de peste un secol. În acest sens, o lucrare, excelent documentată a fost realizată de prof. Ion Gh. Roșca în anul 2010. Este vorba de Istoria Palatului Academiei de Inalte Studii Comerciale și Industriale și oamenii ei, Editura ASE.

Promoția 1975 a Facultății de Cibernetică vizitează un laborator al Palatului.
Puțină istorie
Legea pentru înfiinţarea Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale adopată în 1913 a fost promulgată de către Regele Carol I. Între anii 1913 şi 1926, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale a funcţionat într-un spaţiu închiriat, aflat pe Calea Victoriei, în apropierea Bibliotecii Centrale Universitare, actualmente clădirea nu mai există.

Prima clădire a Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, de pe Calea Victoriei
Actuala clădire a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, situată în Piaţa Romană şi Căderea Bastiliei, a fost construită în trei etape şi a fost consolidată şi modernizată de mai multe ori. Trebuie spus că încă de la început clădirea a fos proiectată ca un palat. De altfel și denumirea sa a fost Palatul Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale.

Palatul ASE privit dinspre Piața Romană

Partea de palat de pe Căderea Bastiliei. A se vedea arhitectura cu coloane
Pentru proiect și realizare s-a apelat la cei mai importanți arhitecți ai vremii. Palatul a fost construit între anii 1924-1926, în mandatul rectorului Ion N. Angelescu. Proiectul a fost realizat de arhitecţiii profesor Grigore Cerchez, Edmond Van Saanen-Algi, arhitectul de control fiind Arghir Culina.

Colțul cu turn al Palatului
Un interior modern care păstrează detaliile arhitecturii originale
Sunt importante conceptul și designul interior în cazul instituțiilor de învățământ superior? Observând studenții de la ASE, cu o înfățișare modernă și care degajă un aer proaspăt de siguranță de sine am realizat că răspunsul la întrebare este puternic pozitiv. Și de aici rezultă și o altă întrebare: Câte din conducerile universităților de la noi sunt preocupate de ambianța și designul de interior? Prin proiectele de renovare realizate, conducerea ASE a înfăptuit cu prisosință acest fapt. Este de menționat că și pentru clădirile mai noi ale ASE-ului acest lucru este valabil. Clădirea de pe calea Dorobanți a fost renovată, interiorul modernizat, iar clădirea de pe Dacia este în curs de renovare.




Finisaje și elemente moderne de design (riflaje, mozaic) la clădirea din Calea Dorobanți
Elementele și finisajele originale ale interiorului Palatului (marmură, mozaicuri, stucaturi) au fost combinate cu mai multe soluții moderne care imprimă o atmosferă contemporană interiorului, acesta rămânând în același timp elegant și distins.

Intrare spectaculoasă in interiorul Palatului
După ușile de intrare, a fost instalată o structură modernă din sticlă care realizează o continuitate a spațiului. La rândul său, noul sistem asigură un iluminat plăcut și eficient. Tot moderne sunt și balustradele metalice.

Eleganta intrare a profesorilor

Interior în stil contemporan



Lucrări expuse în Sala de Consiliu
Dar ce este extrem de plăcut este faptul că pereții sunt împodobiți cu lucrări artistice clasice și contemporane. De unde această înclinație spre artă?, l-am întrebat pe d-nul dr. Toma Roman care mi-a oferit următorul răspuns: “Mulți profesori de la ASE au donat din propriile colecții, tablouri și alte obiecte de artă. Pe de altă parte, chiar în interiorul clădirii organizăm expoziții ale unor artiști contemporani “.
Cele mai importante săli
În afara sălilor de curs și laboratoarelor, precum orice palat, clădirea are în componența sa mai multe săli speciale. În Sala de consiliu surprind numeroase tablouri semnate de cunoscuți artiști contemporani. Biblioteca, cu dotări de ultimă oră, este un exemplu de bune practici. Două lucrări de mari dimensiuni semnate de Sabin Bălașa domină privirea încă de la intrarea în sală.

Bibblioteca




Lucrări de artă în Sala Bibliotecii
Însă, fără îndoială, cea mai impresionantă sală din Palat este Aula de recepţie şi conferinţe (Aula Magna), pe care Ion N. Angelescu o considera ca făcând parte din “singura parte luxoasă din întreaga construcţiune” a Palatului, atunci când a fost construit, așa cum apare în cartea lui Ion Roșca. Tot profesorul denumește sala drept “o bijuterie Fără cuvinte”.

Sala de conferințe și recepții în consttrucție
Pictura murală din Aula Magna, denumită Istoria comerţului românesc (sau Istoria negoţului românesc), a fost realizată între anii 1932-1933 de către Cecilia Cuţescu-Storck. Pictura are 100 m², este executată în ulei, pe glet de ipsos. O poveste interesantă este legată de această pictură murală de dimensiuni excepționale.

Aula Magna
Rușii care au instaurat regimul comunist în țară, au vrut să văruiască pictura, pe motiv că negoțul este o activiate de tip capitalist. Conducerea instituției a schimbat numele lucrării, schimbând termenul de “comerț” cu cel de “muncă”, acesta corespunzând perfect cu doctrina comunistă.


Pictura murală din Aula Magna





