În urmă cu câțiva ani, în urma vizitei la Balcic am făcut câteva comentarii cu privire la arhitectura acestui oraș de la malul Mării Negre și care datorează atât de mult arhitecților români. Și nu numai prin originalitatea castelului de aici ci și prin numeroasele vile care au fost înălțate în perioada în care teritoriul aparținea României. Dacă vestitul castel sau splendida vilă în stil mediteranean Sanda (construită în anul 1934 după planurile arhitectului Paul Smărăndescu – proprietar, rectorul Facultăţii de Arhitectură din Bucureşti) nu același lucru se poate spune despre vilele Henriettei Delavrancea-Gibory realizate pentru protipendada românească sau despre Vila Stork.
Vila Sork din Balcic, într-o altă perspectivă
Un numar de 24 de constructii, în majoritate vile, au fost realizate la Balcic după planurile arhitectei Henrietta Delavrancea-Gibory,despre care se spune ca a inventat noul Balcic, având grijă să nu-l deranjeze pe cel vechi, ci să-l continue. A reuşit să creeze un stil, astfel încât “să nu se strice atmosfera orientală şi rustică”. În felul acesta a respectat recomandarea Reginei dar, în acelaşi timp, a introdus un element foarte nou şi modern la acel moment (perioada interbelică), şi anume, elemente de tip mediteranean. Considerăm astfel că autoritățile locale din țara vecină i-ar fi datorat arhitectei nu numai renovarea măcar a unora dintre aceste vile ci și însemnarea acestora cu placă comemorativă și, de ce nu, poate chiar un circuit turistic care să prezinte aceste realzări arhitecturale.
Vila Stork, în stadiu avansat de renovare
Dacă mergi pe faleză spre castelul de la Balcic, apar pe neaşteptate vile maiestoase interbelice, plasate la înățimi care domină priveliștea mării.
Vila Sanda, o casă în stil mediteranean, actualmente un hotel de lux în Balcic
Vila Stork urmată îndeaproape de splendida vilă mediteraneană Sanda, ambele poartă semnătura unor arhitecți români. Dacă Vila Sanda a fost renovată șI transformată într-un hotel de lux în urmă cu câțiva ani, Vila Stork, deși cu o apariție impresionantă, era în ruine, acoperită de buruieni şi vegetaţie înaltă. Vila a aparţinut familiei Stork, Cecilia Cuţescu, pictor, şi soţului ei, Frederik, sculptor.
Vila Stork în urmă cu câțiva ani
Se puteau însă observa elementele constructive, inclusiv gardul din piatră care au rămas cele originale. Conceptul architectural este excepţional, cu deschiderea spre mare la înălţime, arhitectura şi construcţia din piatră cu arcade romane antice, grădina în terase spre mare. Iată însă că acum vila se renovează, proiectul fiind în stadiu avansat. Se poate observa amplele lucrări de amenajări exterioare, o terasare din piatră care coboară spre mare.
Vila Sork, în stadiu avansat de renovare
Nu putem să nu facem o comparație cu Vila Şuţu din Constanța. Deși în stiluri diferie și relizate la o diferență de timp, ambele construcții prezintă câteva idei comune. Ambele se înfățișează deasupra mării, domină întreaga perspectivă și au o arhitectură cu șiruri de arcade. Dacă în cazul Vilei Stork arcadele sunt în stil roman antic, cele ale Vilei Șuțu sunt în ogivă, oferind construcției o înfățișare de palat maur.
Vila Șuțu din Constanța și Vila Stork din Balcic, față în față, în urmă cu câțiva ani, ambele în stadiu de degradare
Ambele bijuterii arhitecturale erau în ruine. Dar dacă, așa cum am arătat, Vila Stork este în stadiu avansat de renovare, nu același lucru se poate spune despre Vila Șuțu. Deși și-a găsit un nou proprietar încă de acum 7 ani, deși zidurile se menţin în bună stare datorită construcţiei solide și materialelor de calitate, Vila Șuțu se află și acum într-o stare de înaltă degradare.
