Trecând în revistă proiectele prezentate la Anuala de arhitectură 2025, secțiunea care se referea la arhitectura locuinței individuale, se poate constata o tipologie variată în care tradiționalismul a fost predominant. Deasemenea, legătura directă cu exteriorul și confortul locatarilor au reprezentat în multe cazuri o temă predilectă. În legătură cu interiorul asociat proirctelor de casă, în marea lor majoritate este unul în stil minimalist.
Casa din livadă
De altfel, chiar proiectul premiat al secțiunii, Casa din livadă, autori: arh. Mihai Nuta, arh. Ion Soreanu, arh. Alexandra Ilie, Birou de proiectare ZONA, a reprezentat o abordare inspirată de arhitectura tradițională rurală. Comentariul autorilor subliniază clar acest aspect, aducând și alte câteva detalii interesante:
“Motivul conceptual al proiectului a fost încercarea de a oferi o altă imagine a arhitecturii tradiționale românești într-o mică fuziune dintre modul oltenesc și arhitectura dougong specifică Japoniei, Chinei și Coreii. Structura de lemn a casei este realizată din profile de rășinos masiv (brad/molid) cu lungimi de maxim 8m delimitate de puterea de debitare a gaterului.”
Nouă ne-a plăcut foarte mult și proiectul arh. Izabela Adelinne Tudorache, intitulat Casa cu răgaz, și aceasta deoarece, în acest caz, arhitectura tradițională este asociată cu elemente de arhitectură tip conac modern precum și cu tendințe noi, cum sunt deschiderile vitrate largi.
Casa cu răgaz
Casa cu răgaz – design interior în stil minimalist
Toate acestea aduc un confort sporit, așa cum se arată și în comenariul autoarei: “Construită pentru o familie tânără aflată în căutarea simplității și a unui ritm așezat, Casa cu răgaz este mai mult decât o locuință – este un cadru liniștit pentru viața de zi cu zi. O arhitectură care respiră în armonie cu natura și oferă locuitorilor săi o profundă stare de calm, apartenență și acasă.”
Casa I
Este de remarcat că nu numai tradiționalismul local este luat în considerare. În cazul Casei I – clasic, autori arh. Eliza Yokina, arh. Andrei Butusina, arh. Adrian Perdica, arh. Magda Vieriu de la Biroul de proiectare Cumulus Architecture, arhitecții au realizat “o reabilitare și o reconfigurare aproape completă a unei case existente în stil florentin-maur. Un stil des întâlnit în Bucureștiul interbelic, la case și imobile de apartamente de o calitate ridicată a expresiei arhitecturale, dintre care cele mai frecvente elemente sunt: tencuiala de calcio vecchio stropită sau amprentată, coloanele cu fus răsucit și capitel floral, care acompaniau arcadele sau ferestrele, golurile în arc, arc frânt sau arc turtit, consolele cu contraforți și glafurile proeminente”.
Materiale tradiționale
Dar și în cazul materialelor de construcție se poate constata un interes sporit către materiale tradiționale. Și nu numai lemnul ci și cărămida. Casa din trei, autor arh. Izabela Adelinne Tudorache de la Biroul de proiectare PRAG Studio este un exemplu elocvent.
Casa din trei
Probabil că și faptul că partenerul secțiunii a fost Wienerberger care și organizează importante concursuri internationale Brick Award și simpozioane pentru proiecte în care se folosește cărămida a jucat un rol important.
Casa R
Desigur că în cadrul anualei nu au lipsit proiectele de casă cu volumetrii și elemene moderne, cum este cazul Admi residence și Casei R, autori: arh. Diana Bugnariu, arh. Lucian Bugnariu, arh. Diana Stoica (Jitariu), arh. Ovidiu Hodorogea, arh. Alexandru Mantoiu, Birou de proiectare STUDIO 1408, ”o reinterpretare elegantă a tipologiei clasice a casei cu acoperiș în două ape”.
Admi residence
