Iarna, baia devine unul dintre cele mai problematice spații din locuințele din România. Nu pentru că este folosită mai mult, ci pentru că este pusă sub o presiune constantă: aer cald și umed într-un spațiu mic, cu pereți reci și ventilație slabă. În acest context, igrasia nu mai este o excepție, ci o consecință previzibilă.
De ce baia este prima afectată de igrasie
Baia concentrează toate condițiile ideale pentru apariția igrasiei: umiditate ridicată, variații bruște de temperatură și suprafețe reci. După un duș fierbinte, aerul saturat cu vapori de apă intră în contact cu pereții și tavanul, care iarna sunt mai reci decât restul locuinței. Rezultatul este condensul persistent, care pătrunde în straturile de finisaj.
În blocurile construite înainte de 1990, problema este agravată de ventilația deficitară sau de coloanele comune înfundate, gândite pentru un alt regim de utilizare. În multe cazuri, baia nu are fereastră, iar aerisirea se bazează exclusiv pe un grilaj pasiv care nu mai face față volumului de abur produs zilnic.
Igrasia nu apare brusc, ci este ignorată
Înainte de mucegaiul vizibil, igrasia se manifestă discret: pereți care rămân umezi ore întregi, miros greu, vopsea care se închide la culoare sau începe să se exfolieze. Aceste semne sunt adesea trecute cu vederea, mai ales iarna, când aerisirea este evitată din motive de confort termic.
Vezi și Cum scapi de igrasie: soluții eficiente pentru sănătate și confortul casei tale
Problema este că, odată instalată, igrasia nu dispare de la sine. Chiar dacă suprafața pare uscată, umiditatea rămâne prinsă în straturile de sub finisaje, favorizând apariția mucegaiului.
De ce soluțiile „rapide” nu rezolvă problema
Curățarea cu clor sau soluții agresive poate elimina temporar petele, dar nu și cauza. Mucegaiul dispare vizual, însă revine în aceleași zone, uneori mai extins. Motivul este simplu: igrasia nu este o problemă de curățenie, ci una de microclimat interior.
Fără controlul umidității și fără eliminarea condensului constant, orice intervenție cosmetică rămâne temporară.
Ventilația, elementul ignorat în majoritatea băilor
În realitate, diferența dintre o baie cu probleme recurente și una funcțională este dată de ventilație. O aerisire eficientă evacuează rapid aburul înainte ca acesta să se transforme în condens. În lipsa ferestrei, un ventilator de baie nu este un moft, ci o necesitate, mai ales iarna.
Important este ca ventilația să fie constantă și eficientă, nu ocazională. Aerisirea scurtă, imediat după duș, chiar și în sezonul rece, reduce semnificativ cantitatea de umiditate care se depune pe suprafețe.
Rolul temperaturii: baia prea rece favorizează igrasia
O baie insuficient încălzită este predispusă la condens. Pereții reci „atrag” umezeala din aer, iar diferența de temperatură accelerează procesul. În multe locuințe, baia este încălzită doar ocazional, ceea ce favorizează cicluri repetate de umiditate și uscare incompletă.
Menținerea unei temperaturi constante, chiar și moderate, ajută la reducerea condensului și la uscarea mai rapidă a aerului după utilizare.
Finisajele contează mai mult decât pare
Materialele folosite în baie pot fie să ajute, fie să agraveze problema. Vopselele obișnuite, chiturile de rosturi vechi sau siliconul degradat rețin umezeala și devin mediu ideal pentru mucegai. În schimb, finisajele gândite pentru spații umede limitează absorbția apei și permit uscarea mai rapidă a suprafețelor.
De aceea, micile intervenții punctuale — refacerea rosturilor, înlocuirea zonelor compromise — pot avea un impact real, chiar și fără o renovare completă.
Vezi și Soluții pentru remedierea mucegaiului și a igrasiei
Igrasia, o problemă de întreținere, nu de noroc
În multe locuințe din România, igrasia este tratată ca un „rău inevitabil al iernii”. În realitate, este un semnal că baia nu face față condițiilor de utilizare actuale. Controlul umidității, ventilația și încălzirea constantă sunt măsuri de întreținere de bază, nu soluții extreme.
O baie uscată iarna nu înseamnă lipsa confortului, ci un echilibru mai bun între aer, temperatură și materiale.
