În ultimii ani, glutenul a devenit inamicul public numărul unu pentru multe persoane care se confruntă cu probleme digestive. Balonarea persistentă, durerile abdominale și tranzitul neregulat sunt simptome care duc adesea la auto-diagnosticarea unei intoleranțe la gluten și la eliminarea totală a grâului din dietă.
Însă experții avertizează: această grabă de a pune diagnosticul pe gluten este, de multe ori, greșită și poate ascunde cauze mult mai comune și mai ușor de gestionat. Doar o mică parte din populație suferă de intoleranță reală (boala celiacă sau sensibilitate non-celiacă la gluten).
De ce nu este glutenul singurul vinovat?
Majoritatea oamenilor care raportează o ameliorare a simptomelor după eliminarea grâului nu reacționează, de fapt, la gluten (proteina), ci la alte componente din alimentele care îl conțin, sau chiar la factori care țin de stilul de viață.
1. Adevărații suspecți: carbohidrații FODMAPs
Cea mai frecventă cauză a balonării și a disconfortului, în special după consumul de produse pe bază de grâu, este reacția organismului la FODMAPs.
Acestea sunt carbohidrați cu fermentație rapidă (Oligozaharide, Dizaharide, Monozaharide și Polioli). Atunci când sunt slab absorbite în intestinul subțire, ajung în intestinul gros unde fermentează rapid, producând gaze și disconfort.
Grâul, alături de anumite lactate, leguminoase, fructe și legume, conține o cantitate mare de FODMAPs. Prin urmare, atunci când o persoană elimină pâinea, s-ar putea să elimine de fapt sursa majoră de FODMAPs, nu neapărat pe cea de gluten.
2. Intoleranțe și sensibilități non-gluten
Sistemul digestiv este complex, iar simptomele pot fi declanșate de o multitudine de factori care nu au nicio legătură cu glutenul:
Intoleranța la lactoză: Incapacitatea de a digera lactoza (zahărul din lapte) este extrem de comună și provoacă balonare, gaze și diaree.
Intoleranța la fructoză: Reacție similară la zahărul natural din anumite fructe și sucuri.
- Publicitate -Reacția la aditivi și conservanți: Anumiți compuși chimici, îndulcitori artificiali sau aditivi din alimentele procesate pot irita intestinul.
3. Stresul și stilul de viață
Nu subestimați puterea axei creier-intestin. Stresul cronic, anxietatea și o alimentație luată pe fugă pot afecta direct motilitatea intestinală și echilibrul florei microbiene. Un intestin iritat de stres va reacționa mai puternic la orice aliment, inclusiv la cel care conține gluten.
De asemenea, o simplă problemă de masticație insuficientă sau consumul rapid de alimente duce la înghițirea aerului, contribuind la balonare, fără ca alimentul în sine să fie problema.
Când trebuie să ceri sfatul unui specialist
Dacă te confrunți frecvent cu simptome digestive severe, este vital să eviți auto-diagnoza și să te adresezi unui medic gastroenterolog sau unui nutriționist specializat.
De ce este important diagnosticul medical:
Diferențierea de boala celiacă: Boala celiacă este o afecțiune autoimună gravă, care necesită un diagnostic precis și o dietă fără gluten pe viață. Eliminarea glutenului înainte de testare poate masca boala și duce la rezultate fals negative.
Identificarea FODMAPs: Dacă problema sunt carbohidrații FODMAPs, eliminarea lor selectivă poate fi mai eficientă și mai puțin restrictivă decât eliminarea întregului grâu. Un specialist te poate ghida printr-o dietă de excludere și reintroducere pentru a identifica exact grupele de carbohidrați care îți provoacă probleme.
Excluderea altor afecțiuni: Simptomele digestive pot fi semnele unor afecțiuni mai serioase, cum ar fi sindromul de intestin iritabil (SII), infecții bacteriene sau parazitare, care necesită tratament medical specific.
În loc să restricționezi inutil dieta, cel mai înțelept pas este să începi un jurnal alimentar detaliat și să colaborezi cu un profesionist pentru a identifica și trata cauza reală a disconfortului tău digestiv.
