În multe locuințe din România, igrasia și umezeala nu mai pot fi ținute sub control doar prin aerisire. Mai ales iarna, când deschiderea ferestrelor este limitată, iar diferențele de temperatură sunt mari, problema devine una structurală. În acest punct, soluțiile nu mai țin de obiceiuri, ci de intervenții tehnice care modifică modul în care casa gestionează aerul și umiditatea.
Ventilația mecanică: când casa nu mai „respiră” singură
Primul semn că aerisirea naturală nu mai funcționează este senzația de aer greu, persistent umed, chiar și după ore întregi. În blocurile vechi, dar și în multe locuințe renovate recent, etanșarea excesivă a ferestrelor a redus drastic schimbul natural de aer.
Ventilația mecanică, fie ea locală (în baie, bucătărie) sau centralizată, nu face altceva decât să preia controlul acestui schimb. Aerul umed este evacuat constant, nu doar ocazional, iar nivelul de umiditate nu mai ajunge la pragul critic unde apare condensul. Diferența majoră față de aerisirea clasică este continuitatea: umezeala este eliminată înainte să devină vizibilă.
Dezumidificarea controlată: intervenția directă asupra aerului
Atunci când umezeala este deja prezentă în toată locuința, nu doar într-o singură cameră, dezumidificarea devine una dintre puținele soluții eficiente. Un dezumidificator nu „usucă” pereții în mod miraculos, dar reduce constant cantitatea de apă din aer, ceea ce schimbă complet comportamentul condensului.
Vezi și Cum schimbi parchetul după o inundație: pași esențiali pentru o renovare corectă
În practică, acest lucru înseamnă că vaporii nu mai au ce să se depună pe suprafețele reci. Pe termen mediu, pereții se usucă progresiv, iar igrasia nu mai are condițiile necesare să reapară. Este o soluție tehnică simplă, dar eficientă, mai ales în apartamentele fără ventilație corespunzătoare.
Recuperarea de căldură: aer proaspăt fără pierderi termice
Una dintre marile temeri legate de aerisire iarna este pierderea de căldură. De aici și tendința de a ține ferestrele închise, chiar și atunci când aerul devine umed. Sistemele de ventilație cu recuperare de căldură schimbă complet această logică.
Ele introduc aer proaspăt din exterior și evacuează aerul umed din interior, transferând căldura de la unul la celălalt. Rezultatul este un schimb de aer constant, fără răcirea locuinței. Din punctul de vedere al igrasiei, este una dintre cele mai eficiente soluții pe termen lung, pentru că elimină cauza principală: stagnarea aerului umed.
Izolația interioară greșită și pereții reci
În multe locuințe, igrasia persistă chiar și atunci când aerul pare uscat. Motivul este existența suprafețelor foarte reci, pe care vaporii se condensează inevitabil. Acest fenomen apare frecvent în cazul pereților exteriori slab izolați sau izolați necorespunzător.
Corectarea punților termice, fie prin izolație exterioară, fie prin soluții interioare bine gândite, ridică temperatura suprafețelor și reduce drastic condensul. Practic, aerul poate conține o anumită cantitate de umiditate fără să mai „curgă” pe pereți.
De ce soluțiile tehnice funcționează mai bine decât improvizațiile
Diferența majoră dintre soluțiile tehnice și „trucurile” populare este predictibilitatea. Ventilația mecanică, dezumidificarea sau recuperarea de căldură acționează constant, nu ocazional. Ele nu reacționează la problemă, ci o previn.
Vezi și Scapă ușor de igrasie și mucegai – sfaturi pentru o locuință protejată
În locuințele unde igrasia revine an de an, aceste intervenții nu sunt un lux, ci o adaptare necesară la modul real în care sunt folosite casele astăzi.
Umezeala, un simptom al modului în care funcționează casa
Igrasia nu apare pentru că „așa e iarna”, ci pentru că locuința nu reușește să gestioneze aerul umed produs zilnic. Soluțiile tehnice nu fac decât să corecteze acest dezechilibru, oferind un control real asupra microclimatului interior.
În final, o casă uscată nu este una perfect aerisită sau exagerat încălzită, ci una în care aerul circulă, temperatura este stabilă, iar umiditatea este ținută sub pragul critic.
