Inteligența artificială, educația, gândirea critică și accesul artiștilor români pe piețele internaționale au fost principalele teme ale dezbaterii „Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative”, organizată pe 5 octombrie, la Biblioteca Centrală Universitară din București, în cadrul Romanian Creative Week X Bucharest 2026. La discuții au participat Mirabela Grădinaru, consilieri prezidențiali și profesioniști din industriile creative, culturale și artistice.

Industriile creative din România, între inteligența artificială, educație și finanțare culturală

Dezbaterea a urmărit identificarea unor soluții pentru dezvoltarea unui ecosistem creativ sustenabil în România, de la adaptarea educației la schimbările tehnologice până la finanțarea culturii și sprijinirea exportului cultural. Participanții au discutat despre rolul tehnologiei în procesul de creație, nevoia de colaborare între instituții și mediul privat, precum și despre modalitățile prin care proiectele culturale își pot demonstra impactul pe termen lung.

Inteligența artificială și rolul gândirii critice în educație

Dialogul, moderat de Marlene Herberth, curator în cadrul Romanian Creative Week și coordonator pentru cultură și educație al Bisericii Evanghelice C.A. din România, a fost deschis de Mirabela Grădinaru. Aceasta a transmis un mesaj de susținere pentru industriile creative și a evidențiat contribuția artiștilor, designerilor, antreprenorilor și meșteșugarilor la dezvoltarea comunităților, inclusiv în condițiile unor resurse limitate.

„Creativitatea nu se dezvoltă în izolare. Ea are nevoie de conexiuni, de oameni care vin cu idei, de instituții și de comunități care încurajează experimentul și curajul de a crea ceva nou. Industriile creative nu produc doar bunuri culturale, ci creează posibilități de dezvoltare pentru comunități”, a subliniat Mirabela Grădinaru.

Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru educație și cercetare, a susținut că dezvoltarea unei Românii creative trebuie să înceapă prin schimbarea modului în care copiii sunt educați. Acesta a criticat accentul pus pe memorarea și reproducerea informațiilor și a atras atenția asupra riscului ca utilizarea necritică a inteligenței artificiale să limiteze creativitatea.

„Soluția este să schimbăm paradigma educațională a societății. Copiii sunt foarte creativi, problema este că noi îi înregimentăm. Inteligența artificială, dacă nu o tratăm ca pe un instrument și nu încurajăm gândirea creativă a copiilor, s-ar putea să ne șablonizeze mintea și mai mult. Am auzit de multe ori că universitățile trebuie să colaboreze cu industriile creative. Eu cred că universitățile ar trebui să devină o industrie creativă și să iasă din zona de fabrică de diplome”, a declarat Sorin Costreie.

La rândul său, Teodor Frolu, membru fondator al Asociației Spațiu Urban București, a vorbit despre posibilitatea ca inteligența artificială să completeze activitatea industriilor creative, fără să înlocuiască experiențele umane care se bazează pe interacțiune directă, emoție și lucru manual.

Artistul vizual Andrei Cozlac, curator al New Media District din cadrul Romanian Creative Week și cadru didactic la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, a evidențiat importanța pregătirii copiilor pentru o lume în care tehnologia va avea un rol tot mai important.

„Inteligența artificială face parte din următoarea etapă evolutivă a umanității. Întrebarea este ce se întâmplă când ajungem cu ea la copii și cred că soluția este să antrenăm cât mai mult gândirea critică”, a spus Andrei Cozlac.

Accesul artiștilor români pe piețele internaționale

O altă temă a dezbaterii a fost dezvoltarea prezenței internaționale a creatorilor români. Deși artiștii, designerii, cineaștii și muzicienii din România ajung pe scene și piețe externe, accesul acestora depinde adesea de inițiative individuale, în lipsa unor mecanisme de sprijin suficient de bine dezvoltate.

Designerul Ioana Ciolacu, curator al Romanian Fashion Week și președinte al Romanian Fashion Council, a vorbit despre importanța educației și a experienței practice în construirea unei cariere creative. Experiența sa a evidențiat rolul educației alternative de tip Waldorf în dezvoltarea autonomiei și a libertății de alegere, precum și contribuția competițiilor internaționale la apropierea de industria modei.

Din perspectiva cinematografiei, Andrei Boncea, producător de film și președinte al Alianței Producătorilor de Film, a abordat schimbările pe care inteligența artificială le-ar putea aduce în profesiile creative. Acesta a discutat despre apariția unui model de „artist-companie”, în care un creator poate utiliza instrumente tehnologice pentru a realiza activități care necesitau anterior implicarea unor echipe mai mari.

Vezi și: RCW X Bucharest 2026 aduce arta contemporană în spațiul urban

În industria muzicală, Anca Lupeș, președinte RAW Music și fondator Mastering The Music Business, a subliniat nevoia unei implicări mai consistente a statului în promovarea artiștilor români în străinătate. Networkingul, participarea la evenimente internaționale și sprijinul pentru exportul cultural au fost indicate drept direcții importante pentru dezvoltarea carierelor dincolo de piața locală.

Anca Lupeș a evidențiat două priorități: aplicarea unei strategii naționale pentru cultură și dezvoltarea unui mecanism de susținere financiară din partea statului, inclusiv pentru exportul cultural.

Finanțarea culturii și evaluarea impactului proiectelor

Discuțiile au vizat și modalitățile prin care finanțarea publică poate susține mai eficient inițiativele culturale. Bogdan Trâmbaciu, director al Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii, a vorbit despre potențialul inteligenței artificiale de a simplifica procedurile administrative și de a reduce timpul alocat birocrației.

„Niciodată un proiect cultural scris cu AI nu va fi valoros, dar AI poate structura platforme de finanțare și modul în care sunt evaluate proiectele. Vom încerca să reducem birocrația spre zero, iar aici avem exemple de bune practici la nivelul UE”, a declarat Bogdan Trâmbaciu.

O altă perspectivă a fost prezentată de antropoloaga Maria Rădan-Papasima, cofondatoarea Artropedia, care a atras atenția asupra limitelor indicatorilor utilizați pentru evaluarea proiectelor culturale. Potrivit acesteia, formularele și datele cantitative nu surprind întotdeauna efectele reale ale inițiativelor asupra comunităților.

Maria Rădan-Papasima a propus monitorizarea proiectelor și după încheierea finanțării, pentru a identifica rezultatele, dificultățile și aspectele care pot fi îmbunătățite în viitoarele programe. Publicarea acestor informații ar putea contribui la o mai bună evaluare a finanțărilor și la dezvoltarea unor mecanisme mai eficiente de sprijin pentru cultură.

Creative Romania, un cadru de colaborare între cultură, educație și tehnologie

În încheiere, participanții au discutat despre necesitatea unui cadru de colaborare între creatori, instituții publice, organizații culturale, universități și mediul privat. Inițiativa Creative Romania urmărește dezvoltarea unor contexte în care ideile să poată fi testate, iar colaborările dintre domenii să contribuie la consolidarea ecosistemelor culturale.

„Pentru societatea românească de astăzi, o prioritate este crearea unor spații în care tinerii să poată experimenta și să își dezvolte gândirea reflexivă și critică. Alfabetizarea culturală, media și digitală, accesul la contexte internaționale și colaborarea dintre artă, știință, tehnologie și meșteșug le oferă instrumentele pentru a înțelege lumea și a participa la transformarea ei. Pentru ca aceste legături să se dezvolte, este nevoie de mai multă finanțare pentru experiment și de o asumare comună din partea instituțiilor publice, organizațiilor culturale, universităților și partenerilor privați. Miza Creative Romania este ca observatorul să devină un laborator în care să construim și să testăm împreună aceste condiții, astfel încât susținerea colaborărilor experimentale să devină o practică constantă a celor implicați în ecosistemele culturale”, a precizat Marlene Herberth.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Pepsi și Jidvei.

Romanian Creative Week X Bucharest 2026 se desfășoară în perioada 2–8 octombrie, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Programul poate fi consultat pe site-ul oficial, www.romaniancreativeweek.ro.