Fardurile, rujurile, ojele, pudrele, pasta de dinţi și multe alte produse cosmetice pe care le cumpărăm zilnic, ȋndrăgindu-le pentru strălucirea pe care ne-o asigură, conţin mică. La fel și multe electronice și materiale de construcţii.
În ultimii ani, s-au ridicat numeroase semne de ȋntrebare referitoare la condiţiile de muncă din minele de mică aflate ȋn zonele sărace și la folosirea copiilor pentru extragerea minereului.
Vezi și: Poluarea cu flori din india si solutiile gasite de cativa tineri intreprinzatori
Ce este mica și de unde se extrage?
Mica este un mineral din grupa silicaţilor. Culoarea sa poate varia de la roz, verde și alb, la brun și negru.
Formele cele mai cunoscute sunt muscovitul (mica cu potasiu și aluminiu) și paragonitul (mica cu sodiu).
Principalii producatori de mică sunt: China (95 mii tone ȋn 2020), Finlanda (65 mii tone ȋn 2020), India, Madagascar, Coreea de Sud, Turcia, Rusia și SUA.
Minele din India și exploatarea copiilor
Cea mai mare cantitate de mică folosita ȋn industria cosmetică provine din India. Minele din care se extrage se află ȋn două state nord-estice, Bihar și Jharkhand. Acestea sunt declarate ilegale ȋncălcȃnd legislaţa de protecţie a mediului.
Ca urmare, nu sunt verificate de autorităţi, condiţiile de muncă fiind deosebit de dure.
Zona este una extrem de săracă, de exemplu, din cei 33 milioane de locuitori din Jharkhand, 13 milioane trăiesc sub limita sărăciei, iar peste jumătate dintre femei sunt analfabete.
Singura sursă de venit pentru acești oameni este extragerea minereului.
Bărbaţii folosesc explozibil ca să arunce ȋn aer stȃnci, deschizȃnd galerii noi, iar femeile ȋnsoţite de copii, pătrund prin norii de praf pentru a găsi bucăţile strălucitoare.
Se estimează că cel puţin 22 mii de copii lucrează ȋn minele de mică din India.
Plata este de 50 rupii pe zi, echivalentul a 70 cenţi.
Intermediarii care vȃnd bucăţile extrase de acești oameni săraci cȃștigă peste 1000 de dolari pentru 1 kg de mică de calitate.
Problemele respiratorii, rănile și decesele provocate de surpările galeriilor sunt numai cȃteva dintre urmările lucrului ȋn aceste locuri.
În plus, copiii nu merg la școală, neavȃnd astfel nicio șansă să scape ȋn viitor din aceasta situaţia.
Ce se poate face?
Numeroase ONG-uri ȋncearcă să convingă autorităţile să reglementeze functionarea minelor și să ia măsuri ȋmpotriva celor care profită de sărăcia locuitorilor.
Dacă exploatările s-ar ȋnchide, oamenii ar rămȃne fără nicio sursă de venit, viaţa lor depinzȃnd aproape exclusiv de minierit.
Unele firme de cosmetice au ȋnceput să ceară dovezi că mica pe care o cumpără a fost obţinută ȋn mod etic, dar verificările ȋn teren sunt dificile datorită corupţiei autorităţilor.
Cererea pe piaţă este ȋn continuă creștere, acest mineral folosindu-se și ȋn industria electronicelor, ȋn industria chimică (la producerea lacurilor pentru mașini și la fabricarea plasticului ultra ușor) și a materialelor de construcţii.
Cei mai mari consumatori de mică sunt industria electronicelor cu 26% din totalul consumat, urmata de cea a vopselurilor cu 24 %.
Sursa foto: Pinterest, www.cleanbeautygals.com
[…] Fardurile, rujurile, ojele, pudrele, pasta de dinţi și multe alte produse cosmetice pe care le cumpărăm zilnic, ȋndrăgindu-le pentru strălucirea pe care ne-o asigură, conţin mică. La fel și multe electronice și materiale de construcţii. În ultimii ani, s-au ridicat numeroase semne de ȋntrebare referitoare… Cititi mai multe aici: Mica, strălucirea obţinută cu multă suferinţă […]