Un nou proiect de lege depus la Senat propune schimbări importante în modul în care sunt gestionate clădirile cu risc seismic din România. Inițiativa legislativă prevede transferarea responsabilității pentru expertizare și consolidare direct către proprietari, în timp ce rolul autorităților locale ar urma să fie limitat la informare și monitorizare.
Proprietarii clădirilor cu risc seismic ar putea fi obligați să suporte costurile consolidării
Proiectul, depus în procedură de urgență de mai mulți parlamentari ai Partidul Social Democrat, modifică prevederi din Legea 212/2022 privind reducerea riscului seismic și din Legea 260/2008 referitoare la asigurarea obligatorie a locuințelor. Dacă va fi adoptată, noua legislație ar putea schimba semnificativ obligațiile proprietarilor de apartamente și clădiri încadrate în clase de risc seismic.
Responsabilitatea consolidării ar reveni proprietarilor
Potrivit proiectului, proprietarii vor deveni direct responsabili pentru expertizarea tehnică, proiectarea și executarea lucrărilor de consolidare structurală ale clădirilor cu risc seismic.
În prezent, legislația permite autorităților locale să se implice în coordonarea, finanțarea și executarea lucrărilor pentru imobilele considerate periculoase în cazul unui cutremur. Noua propunere elimină însă obligația primăriilor de a suporta sau organiza aceste intervenții pentru proprietățile private.
Astfel, administrațiile locale ar urma să aibă doar atribuții administrative și de monitorizare, fără răspundere juridică pentru situațiile în care lucrările nu sunt realizate.
Vezi și: Primăria Capitalei a semnat o finanțare pentru consolidarea a șase clădiri cu risc seismic
Amenzi pentru cei care nu încep procedurile în termen de doi ani
Inițiativa introduce și un termen legal clar pentru proprietarii clădirilor încadrate într-o clasă de risc seismic.
Aceștia ar urma să fie obligați să înceapă procedurile de expertizare și, dacă este necesar, proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare în maximum 24 de luni de la încadrarea imobilului într-o clasă de risc seismic.
Nerespectarea obligațiilor ar putea fi sancționată cu amenzi cuprinse între 5.000 și 20.000 de lei.
În plus, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) ar urma să transmită electronic către Ministerul Afacerilor Interne informații privind existența polițelor obligatorii de asigurare a locuințelor, pentru verificarea respectării obligațiilor legale.
Inițiatorii susțin că actuala lege încurajează pasivitatea
Parlamentarii care au inițiat proiectul afirmă că actualul sistem a creat o percepție potrivit căreia consolidarea clădirilor este responsabilitatea exclusivă a autorităților locale.
Potrivit argumentației depuse la Senat, lipsa unei responsabilizări directe a proprietarilor a dus la blocaje și la întârzierea lucrărilor de consolidare, în ciuda măsurilor aplicate de administrațiile locale, inclusiv majorarea impozitelor pentru clădirile degradate sau acordarea unor facilități fiscale.
Inițiatorii susțin că autoritățile locale nu pot substitui responsabilitatea proprietarilor asupra bunurilor aflate în patrimoniul acestora și consideră că actualele mecanisme legislative sunt ineficiente.
Consiliul Economic și Social avertizează asupra riscurilor
Proiectul a primit însă și critici. Consiliul Economic și Social avertizează că, dacă legea va fi adoptată în această formă, există riscul menținerii unui pericol major pentru populație.
Instituția atrage atenția că lipsa consolidării clădirilor vulnerabile poate conduce la pierderi de vieți omenești, evacuări masive și efecte economice și sociale severe în cazul producerii unui cutremur puternic.
