Șofranul, din bucatele Orientului, ȋn ţesături și parfumuri

Ȋn 2019, piaţa șofranului valora 8,2 miliarde de dolari, preţul unui kilogram variind ȋntre 1600-1800 euro, ȋn funcţie de calitate. Primii trei producători la nivel mondial sunt Iran, India și Spania.

Cu origine pierdută ȋn legendă, șofranul este considerat cel mai scump condiment din lume. Nu se știe unde a ȋnceput cultivarea plantei Crocus sativus, cea din care se obţine, dar cercetătorii propun trei zone: Asia Mică, Asia Centrală sau insulele din sud-vestul Greciei. Fresce din Creta, de acum 1600 ani, ȋnfăţișază oameni culegȃnd micile flori violet. Homer și Plinius cel Bătrȃn le-au menţionat ȋn scrierile lor considerȃndu-le divine.

Ȋn antichitate, populaţiile din zona Mării Mediterane cunoșteau proprietăţile medicinale ale șofranul și ȋl foloseau ca anti-depresiv, anti-septic și antioxidant. De asemenea, se folosea ca ingredient ȋn prepararea unor produse de ȋngrijire corporală (de exemplu, preparate pentru catifelarea pielii uscate și parfumarea părului).

Gustul său dulceag-amărui, unic, ce nu poate fi comparat cu nimic și culoarea sa intensă, fascinează lumea și ȋn prezent, cȃnd se folosește pentru aromarea și colorarea mȃncărurilor, vopsirea ţesăturilor, fabricarea parfumurilor și a numeroase produse cosmetice și farmaceutice.

Vezi si: https://agroteca.ro/hreanul-planta-care-la-vechii-greci-valora-cat-greutatea-sa-in-aur/

Crocus sativus face parte din familia Iridaceae, familia irișilor. Este o plantă perenă, care prezintă 5-11 frunze liniare, verzi, cu o dungă verticală, argintie. Fiecare plantă are 2-3 flori violet, cu formă de clopot. Se ȋnmulţește vegetativ, prin bulbi.

Se cultivă ȋn zone cu climă uscată, ȋn Iran, India, Pakistan, Afganistan, Maroc, Spania, Franţa, Italia, Azerbaijan, China și Egipt.

Ce este şofranul?

Șofranul reprezintă o parte a pistilului florii. Recoltarea se face manual, dimineaţa cȃnd florile sunt ȋncă ȋnchise. Pentru obţinerea unui singur gram este nevoie de 150 flori. Sezonul de cules se deschide ȋn luna septembrie și durează 2 luni.

Șofranul conţine trei principii active ȋn funcţie de concentraţia cărora se stabilește calitatea sa: crocin, un carotenoid responsabil de culoarea roșie-portocalie; picrocrocin, substanţă responsabilă de gustul caracteristic și safranal, substanţă responsabilă de mirosul specific, asemănător cu al fȃnului.

Cei mai mari consumatori sunt: China, India, Indonezia, ţările din Orientul Mijlociu și cu o cerere ȋn continuă creștere, ţările din vestul Europei.

Firele de șofran uscate se pot păstra pȃnă la un an, iar apă de șofran rezistă ȋn jur de o săptămȃnă dacă se ţine la frigider.

Ȋn ciuda preţului ridicat este destul de accesibil deoarece fiind foarte aromat, se folosește ȋn cantităţi mici. De exemplu, pentru 4 porţii de risotto cu șofran sunt necesare numai 10 fire.

Important! Ȋnainte de folosire, se recomandă ca șofranul să fie pus la ȋnmuiat cȃteva ore ȋn apă călduţă. Se poate folosi după ce culoarea sa s-a deschis mult, trecȃnd din roșu-portocaliu ȋn galben palid.

Preţul unui plic de şofran de 0,12 g este de pe http://www.emag.ro

Sursa foto: www.thepersianfusion.com