Un conifer care înflorește o dată la o sută de ani

4

Poate vă întrebați de ce am ales dintre o multitudine de conifere să vorbesc depre pin. Ei bine această specie m-a fascinat în momentul când am aflat că face și flori, niște flori unice care înfloresc odată la o sută de ani…. Și mai interesant este faptul că trăiește aproximativ 1000 de ani.

Pe teritoriul ţării noastre se întâlnesc mai multe specii de pin. Se înmulţesc prin seminţe neacoperite de fruct. Aceste conifere ne întâmpină cu un sol uscat şi, cu un aer bine ozonat. În zona de stâncărie, rădăcinile pinului înfipte printre pietre devin alunecoase şi cărările se străbat anevoios pe timp umed.

Dar să vedem care sunt speciile de pin: Pinul de pădure (Pinus sylvestris), Pinul negru (Pinus nigra var. banatica), Zâmbrul (Pinus cembra), Jneapănul (Pinus mugo).

Citește și Sfaturi utile: cum să îngrijeşti bradul natural în casă

Pinul de pădure are coroana conică compactă iar scoarţa arborelui este de culoare roşietică şi răşinoasă. Acele pinului sunt dispuse în mănunchiuri de 2-5 bucăţi, de culoare verde-argintiu-albăstrui. Rareori face conuri. Florile sunt unisexuat-monoice. Cele femele sunt conice și au două seminţe la baza fiecărui solz. Cele de tip masculin se prezintă ca aglomerări de numeroase stamine. Are o creștere lentă și se dezvoltă bine dacă este expus la soare. Crește bine pe soluri calcaroase și sărace în substanțe nutritive. Nu suportă excesul de apă. Pinul de pădure poate atinge înălțimi cuprinse între 25 și 30 m. În funcție de condițiile climatice și de sol poate atinge înălțimea maximă în 30 – 50 de ani din momentul în care a fost plantat.

Un conifer care înflorește o dată la o sută de ani

Pinul negru de banat este o specie exotică care s-a adaptat și la noi în țară. În zona de sud-vest a României, aproximativ 90% din suprafața ocupată se regăsește în Parcul Național Domogled Valea Cernei, iar 10 % în Parcul Natural Porțile de Fier și în Geoparcul Platoului  Mehedinți. În acest climat cu influenţe mediteraneene Pinus Nigra Banatica vegetează pe versanţi abrupţi, calcaroşi, expuşi încălzirii excesive şi uscăciunii. Cel mai frecvent se întâlnește agăţat pe pereţii de calcar din Cheile Ţesnei, Munţii Mehedinţi.

Un conifer care înflorește o dată la o sută de ani

Supraviețuiește și în conditii grele, pe soluri superficiale sau stâncoase. Se folosește cel mai des în aliniamente și ca arbore solitar. Se întâlnește în natură sub formă de arborete, pâlcuri sau, se află diseminat pe stânci calcaroase, pe versanți slab înclinați sau verticali. Preferă solurile superficiale cu umiditate scăzută. Pe suprafețe mai mici sau exemplare izolate, pinul crește pe pereții calcaroși din bazinului superior al Cernei până la Băile Herculane.

Zâmbrul provine de pe continentul european și se poate întâlni în Munții Alpi, Carpați și Tatra, în zona subalpină și alpină până la peste 2300 m. Foarte rezistent la geruri și variații termice extreme, chiar și de -50°C, acest conifer este sensibil cu lumină. În masivul carpatic crește izolat sau în pâlcuri la limita superioară a zonei forestiere din munții Călimani, Rodnei, Făgăraș, Parâng și, mai ales, în Retezat, unde urcă la peste 2000 m. În România Zâmbrul este ocrotit ca monument al naturii. O specie indigenă, acest conifer poate atinge 35m înălţime şi 2m în diametru. Creşterea zâmbrului este înceată dar trăiește peste 1000 de ani. Conurile sale produc semințe mari, comestibile care se folosesc în bucătărie atunci când mugurii și conurile sunt încă verzi, înainte să se întărească. Pinus Cembra are un aspect impresionant în grădini și spații verzi datorită formei sale conice naturale. Poate fi folosit și ca pom de crăciun.

Un conifer care înflorește o dată la o sută de ani

Jneapănul sau Pinul de Munte este o specie de pin a cărei tulpină se dezvoltă mai mult pe orizontală iar scoarţa tulpinii este de culoare brună, răşinoasă. Jneapănul își păstrează culoarea vie, verde crud tot timpul anului. Conurile Jneapănului cresc pe crenguțe, solitare sau câte două sub formă sferică. Poate fi întânit la limita superioară a pădurilor de molid, versanţi ai căldărilor glaciare, ori pe platourile alpine mai adăpostite. În țara noastră crește în zona subalpină sau alpină, în pădurile de jnepeni pe Culmea Doamnele-Strunga, Munţii Bucegi. Pinul Montan începe să înflorească din iunie până în august. Jneapănul are o creștere lentă spre medie. Un arbust decorativ ideal pentru grădini, parcuri și spații verzi, este o specie foarte rezistentă la poluare, de aceea este recomandată pentru înfrumusețarea cu vegetație și a orașelor mai poluate. Rezistent este și la temperaturile mai scăzute și la ger.

Un conifer care înflorește o dată la o sută de ani

 

Sursa foto: ro.wikipedia.org, commons.wikimedia.org

4 comentarii

  1. Prima poza de sus ^^
    Nu doar ca nu este pin (se numeste Protea nana – trandafir de munte, arbust originar din Africa de Sud), infloreste anual (de la sfarsitul iernii pana la inceputul verii), iar ce este in imagine nici macar nu este floarea (“petalele” movulii nu sunt petale, sunt bractee ; floarea e in centru si este galbena).
    Also, florile pinului sunt conurile.

  2. Vi se pare ca planta din primele poze are ceva in comun cu pinii pusi in discutie de dv? Ar fi bine ca informatiile pe care le propagati sa fie corecte. Pe net circula tot felul de informatii aberante, dar o minima cercetare scoate adevarul la iveala. Fara suparare, articolul dv despre pini este documentat, dar asocierea cu planta din primele poze nu va pune intr-o lumina buna.
    Darwinia oxylepis nu are nici o legatura cu pinii, face parte din cu totul alta familie, infloreste in fiecare an si nu traieste in Romania.
    http://anpsa.org.au/d-oxy.html

  3. Salut!
    De unde ai aflat ca face flori la 100 de ani???
    Multe zvonuri circula, dar trebuie verificate.
    Daca ai postat acest articol, iti las sarcina de a cerceta personal.

    Pana vei vedea flori, ai ocazia sa culegi conuri in toamna aceasta!

    Toate bune!

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here