Într-o perioadă în care banii trimişi de românii ce muncesc în străinătate se transformă în case mari, din cărămidă, fără o arhitectură specială, doi tineri s-au stabilit la Vultureni, un sat de lângă Cluj-Napoca, acolo unde au mutat o casă tradiţională din Maramureş. Ce trebuia să ajungă lemn de foc, s-a transformat într-o casă de locuit. CasoTeca îţi prezintă povestea despre casa tradiţională din Maramureș, salvată de foc.
Francesca şi Constantin Gozman s-au decis să se mute la ţară. Ei sunt cei care au lansat în mediul online portalul www.nepotdetaran.ro, acolo unde tinerii care vor să îmbrăţişeze moşternirea lăsată de bunici şi străbunici, găsesc poveşti ale altor tineri care au lăsat oraşul şi s-au mutat la ţară să facă dulceaţă, ceaiuri sau să cultive zmeură.
Şi pentru că aveau nevoie de un loc al lor, unde să pună pe picioare o livadă de aluni, cei doi au cumpărat 33 de hectare de deal şi au pornit şi construcţia unei case. Cei doi tineri au adus din Maramureş o casă veche din lemn, iar arhitecţii şi meşterii au readus-o la viaţă.
“Cel mai adesea, construcţiile care au avut o contribuţie în definirea unui caracter specific unei zone sunt privite acum într-o manieră negativă datorită lipsei unor elemente de confort minim, precum încălzire centrală sau echipamente sanitare adecvate. Casa tradiţională este percepută ca fiind opusul confortului: vila urbană, construită din cărămidă şi materiale moderne, precum rame de ferestre din PVC, gips-carton, izolaţie din polistiren, oferă spaţii generoase. Pentru mulţi, casa urbană devine un ideal care să justifice eforturi financiare imense, un ideal care în majoritatea cazurilor nu se referă la doar la confort, ci şi la nevoia socială de reprezentare ”, spun arhitecţii în descrierea situaţiei caselor din lemn care au rezistat trecerii timpului.
Tot ei mai spun că una dintre cele mai afectate zone de invazia caselor din cărămidă este Maramureşul, o regiune istorică, unde casele din lemn s-au păstrat şi care mai sunt şi astăzi locuite. Locul lor este luat de casele de cărămidă, cu o arhitectură îndoielnică. Chiar şi facilităţile de cazare din zonă, construite pentru cei care vor să viziteze peisajele minunate, arhitectura specifică şi tradiţiile, nu au nimic în comun cu vechile case de lemn cu acoperişurile înclinate, acoperite cu lemn, care în câţiva ani vor putea fi văzute doar la muzeele în aer liber.
În acest context, cei doi proprietari, pasionaţi de trekking şi activităţi în aer liber, au vrut o viaţă mai liniştită, aproape de natur şi au decis să se mute la ţară. Decizia a fost luată după mai mulţi ani de căutări şi după ce şi-au reorganizat viaţa în aşa fel încât să poată lucra de acasă. Au cumpărat o casă veche din lemn din Maramureş, pe care au relocat-o în apropiere de Cluj-Napoca şi au recondiţionat-o să se potriveacă nevoilor lor de confort.
La început, ideea de a muta o casă a fost privită cu scepticism de către arhitecţi: de ce să scoţi o casă din contexul ei şi să o muţi în altă zonă? Iar răspunsul a venit de la beneficiari: casa urma să fie demolată şi transformată în lemne pentru foc pentru a face loc unei noi case, moderne, construită cu banii strânşi în străinătate de fiul proprietarului, iar o parte din material era deja cumpărat şi depozitat lângă vechea casă.
Pe lângă intervenţia de a salva casa, cei doi tineri şi-au dorit autenticitatea unui obiect tradiţional, a materialului peste care timpul a trecut frumos şi care urma să-şi continue povestea în următorii ani în noua locaţie. Această autenticitate este poate unul dintre cele mai bune motive în alegerea recondiţionării unei case vechi, deoarece s-a dezvoltat în timp şi nu mai poate fi construită, fabricată.
Din cele 32 de hectare cumpărate, 15 sunt acoperite de pădure. Intenţia pentru viitor este a mai salva alte două case, care vor deveni baza unei ferme de familie cu produse bio. Astfel, această primă casă are un subsol tehnic, unde este amplasată centrala termică şi bateriile, care împreună cu panourile solare vor oferi energia electrică necesarii întregii ferme. Parterul este compus dintr-o zonă de living cu o bucătărie deschisă, un birou, care mai poate fi folosit şi ca un dormitor pentru oaspeţi, şi o toaletă. Acoperişul a fost adus la forma sa iniţială, rezultând asfel două niveluri la mansardă, ceea ce a permis arhitecţilor să proiecteze două dormitoare, fiecare cu propriul dressing şi baie, dar şi un spaţiu deschis multifuncţional.
Mutarea şi reconstrucţia casei la noul loc a fost făcută cu ajutorul meşterilor maramureşeni, care au construit şi noua structură a acoperişului, prelucrând lemnul pentru acoperiş. Pe parcursul acestui proces, a fost o surpriză plăcută în a observa gradul de înţelegere a problemelor structurale specifice construcţiilor de lemn de care aceştia au dat dovadă. Integrarea lor în proiect a fost de natură să contribuie la păstrarea meşteşugului tradiţional, care altfel este în pericol, dar şi pentru a trimite un mesaj comunităţilor din care vin, legat de interesul pentru clădirile tradiţionale din lemn.
Proprietarii casei au cerut în mod explicit folosirea doar a materialelor tradiţionale: lemn, lână de oaie pentru izolarea termică, tencuială de lut, etc. Singurele elemente modern sunt ramele din lemn ale ferestrelor. Cei doi tineri şi-au petrecut deja aici prima lor iarnă.
Au contribuit la salvarea şi transformarea casei, cărora dorim să le mulțumim pentru că ne-au demonstrat că tradițiile trebuie păstrate, şi nu uitate:
Proprietari: Francesca şi Constantin Gozman
Arhitecţi: ArhiBox
Locaţie: Vultureni, România
Arhitecţi responsabili de proiect: Mihai Racu şi Călin Lada
Anul proiectului: 2016
Fotografi: Bogdan Pop, Călin Lada, Mihai Raicu
Inginer de structură: Marius Soflete
Colaboratori: Horatiu Racasan, Adela Borota, Calin Santa, Razvan Stoian
Infrastructura de canalizare, electricitate şi încălzire: Cornel Stanciu
Sursa: ArchDaily
[…] Vezi și Casa tradiţională din Maramureş, salvată de foc […]