Ce putem face pentru a opri risipa alimentară

1

Câteva milioane de oameni mor în fiecare an din cauza foametei. Deși asta se întâmplă mai ales în statele sărace, și locuitori ai unor țări dezvoltate se confruntă cu sărăcia și nesiguranța alimentară.

Cel mai îndemână exemplu îl găsim chiar mai aproape decât ne-am fi așteptat: în România, numărul copiilor care merg la culcare cu stomacul gol este de ordinul sutelor de mii. Ei bine, una dintre soluții este stoparea risipei alimentare, care devine din ce mai pronunțată la nivel global.

Cantități mari de alimente sunt risipite de către consumatori, furnizori de servicii catering și localuri. Toate acestea au consecințe asupra mediului, resurselor de energie și economiei, dar împiedică și combaterea foametei.

Risipa alimentară – cauze, consecințe și soluții

Noțiunea de risipă alimentară se referă atât la pierderile de alimente din timpul producției și transportului, cât și la risipa de alimente care are loc în punctele de vânzare, în localuri și în gospodărie. Pentru că drumul de la producător la consumator este lung, pierderile pot apărea în numeroase moduri și în multe puncte ale lanțului alimentar.

Astfel, în timpul transportului alimentelor către spațiile comerciale au loc pierderi din cauza manipulării necorespunzătoare și depozitării incorecte a alimentelor. Spre exemplu, fructele și legumele sunt deteriorate prin comprimare în timpul transportului. De asemenea, în spațiile comerciale, produsele care au depășit data de expirare sunt aruncate.

Produsele vegetale cu aspect inestetic rămase pe rafturi/tarabe sunt, de asemenea, trimise la gunoi. În restaurante, cantine și alte localuri în care se servește mâncare, resturile din farfurie și părțile necomestibile ale alimentelor sunt aruncate. În restaurantele de autoservire se risipesc cele mai mari cantități de alimente.

Nu în ultimul rând, risipa alimentară este semni- ficativă în propriile gospodării. Aceasta începe încă din momentul achiziționării alimentelor. Tindem să cumpărăm în mod dezorganizat cantități prea mari de produse, pe care nu reușim să le consumăm în timp util.

Astfel, un volum mare de alimente este apoi aruncat. Risipa alimentară continuă în gospodării și în timpul preparării culinare, când aruncăm părți necomestibile ce ar putea fi utilizate în alte scopuri. După prepararea meselor, mulți consumatori preferă mâncarea proaspătă. Uneori, chiar și cea veche de o zi este aruncată.

Metode de reducere a risipei alimentare

Pierderile și risipa de alimente pot fi reduse în orice punct al lanțului alimentar, dar și în localuri și gospodării,

cu ajutorul mai multor măsuri. De exemplu, în procesul de producție și transport se pot folosi echipamente inovatoare. Unul dintre cele mai populare este cutia multifuncțională, care elimină necesitatea de a transfera alimentele dintr-o cutie în alta până la așezarea pe raft. Apoi, pentru a păstra prospețimea alimentelor și a le prelungi durata de valabilitate, acestea pot fi ambalate în condiții scăzute de oxigen, împiedicând pătrunderea gazelor din mediu.

Metoda este deja folosită în cazul cafelei. Spre deosebire de paie, saci și lăzi de carton, transportul în lăzi de plastic oferă o mai bună protecție a produselor vegetale. Acestea sunt reutilizabile și se pot utiliza până la 10 ani, apoi pot fi reciclate. Conform Food and Agriculture Organization of the United Nations, acest lucru poate reduce pierderile cu până la 61%.

Un lucru extrem de important, furniziorii de alimente din spațiile comerciale pot alege să doneze surplusul de alimente către familiile defavorizate aflate în nevoie, în loc să le arunce la gunoi. Dacă nu, au și soluția vânzării la preț redus. Clienții pot fi încurajați prin reduceri să cumpere alimentele cu aspect inestetic și cele cu durată scurtă de valabilitate.

Stocul de alimente nefolosite și mesele gata preparate, rămase la finalul zilei sau după evenimente, pot fi donate către familiile defavorizate și persoane fără adăpost. De asemenea, adăposturile de animale și alte organizații non-profit pentru îngrijirea animalelor au în permanență nevoie de hrană pentru acestea.

În gospodărie, este extrem de importantă planifica- rea meselor. Elaborarea meniurilor zilnice și realizarea unei liste de cumpărături ne ajută să ne limităm cum- părăturile la cantitatea necesară. Astfel, nu vom fi ne- voiți să aruncăm resturile alterate. În plus, acest lucru ne ajută să avem mese mai echilibrate. De asemenea putem reduce risipa alimentară achiziționând fructele sau legumele care au o formă neobișnuită sau urme de lovituri.

Foarte important, trebuie să ne asigurăm că depozităm la rece alimentele perisabile. Alimentele mai vechi trebuie plasate în față, iar cele mai proaspe- te în spate. Pentru a prelungi durata de valabilitate a alimentelor, este recomandat să le stocăm în recipiente etanșe. Pungile de alimente depozitate la temperatura camerei trebuie, de asemenea, închise etanș, pentru a evita contaminarea cu insecte și creșterea umidității.

  • O treime din alimentele comestibile sunt risipite anual la nivel mondial, ceea ce înseamnă 1,3 miliarde de tone de alimente.
  • În timp ce în țările în curs de dezvoltare peste 40% din pierderi apar post-recoltare și în timpul prelucrării, în țările dezvoltate peste 40% din pierderi apar la nivel de consumator și puncte de vânzare cu amănuntul.
  • În România, se estimează o risipă alimentară anuală de 2.549.000.000 kg.
  • Fiecare român irosește aproximativ 335 g alimente/zi în gospodărie.
  • La nivel mondial, 768 de milioane de oameni sunt subnutriți.

un comentariu

  1. […] Câteva milioane de oameni mor în fiecare an din cauza foametei. Deși asta se întâmplă mai ales în statele sărace, și locuitori ai unor țări dezvoltate se confruntă cu sărăcia și nesiguranța alimentară. Cel mai îndemână exemplu îl găsim chiar mai aproape decât ne-am fi… Cititi mai multe aici: Ce putem face pentru a opri risipa alimentară […]

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here