Crabul potcoavă și sănătatea noastră

Sȃngele crabului potcoavă este folosit pentru detectarea toxinelor ȋn diverse produse medicale.

Crabul potcoavă este un animal care trăiește ȋn oceane și apărut pe planetă acum mai bine de 400 milioane de ani. În ciuda numelui, este mai mult ȋnrudit cu scorpionii și păianjenii decȃt cu crabii.

Este cunoscut pentru forma ciudată a capului său mare care adăpostește creierul, inima și sistemul nervos. Are 9 ochi răspȃndiţi pe corp și o lungime de 36-38 cm ȋn cazul masculilor și de 46-48 cm ȋn cazul femelelor.

Se hrănește cu viermi, scoici și alge. Trăiește ȋn jur de 20 de ani și ȋși depune ouăle pe plaje.

Cele 4 specii existente trăiesc ȋn Oceanul Atlantic, pe coasta estică a Americii de Nord și Americii Centrale (crabul potcoavă american), ȋn Oceanul Indian (crabul potcoavă indian) și ȋn Oceanul Pacific (crabul potcoavă japonez și cel de mangrove).

Vezi și: Cum puteti avea un aer curat in casa

Crabul potcoavă și utilizarea sa

În perioada mai-iunie, ȋn nopţile cu lună plină și lună nouă, femelele de crab de Atlantic depun ouă pe plaje. Ele sunt ȋnsoţite de masculii care ȋși dispută dreptul de fecundare.

Este momentul cȃnd aceste animale sunt adunate și duse ȋn laboratoare pentru a li se extrage sȃngele. Acesta are culoare albastră de la conţinutul de cupru și este extrem de preţios conţinȃnd amoebocite, celule ȋn care este prezentă o substanţă (LAL) ce generează coagularea ȋn prezenţa toxinelor.

Aceasta reacţie este folosită de industria farmaceutică pentru testarea vaccinurilor, a diverselor medicamente și a implanturilor. De asemenea, se folosește pentru verificarea sterilizării instrumentarului medical.

Modalitatea de funcţionarea a LAL și posibilitatea aplicării sale ȋn medicină au fost descoperite de Frederik Band și colegul său, Jack Levin ȋn anii ‘70.

Preţul unui gallon (3, 789 l) de sȃnge de crab potcoavă este de 60 mii dolari.

Acesta se recoltează prin introducerea unui ac ȋn inima animalelor. La o recoltare se extrage cca 30% din totalul de sȃnge.

Ce se ȋntȃmplă cu animalele după recoltare?

Din nefericire, de multe ori, nu există grijă faţă de bunăstarea acestor fiinţe care ne ajută așa de mult.

Condiţiile de transport sunt nepotrivite, căldura și lipsa apei ducȃnd la moartea multor exemplare.

De asemenea, după recoltare, multe animale contină să sȃngereze fără a fi tratate, iar altele nu mai sunt eliberate ȋn ocean ci sunt vȃndute pescarilor pentru a fi folosite drept momeală.

Chiar și cȃnd sunt eliberate, animalele slăbite nu reușesc să se refacă, multe femele pierzȃnd capacitatea de a se reproduce.

Anual, se capturează 550 de mii de crabi potcoavă, iar din aceștia 10-30% (55 mii-165 mii) mor.

Numărul capturilor a crescut ȋn ultimii doi ani ca urmare a pandemiei, vaccinurile anti-covid fiind testate tot cu ajutorul lor.

În 2003 a fost descoperit un ȋnlocuitor sintetic pentru LAL care ȋnsă nu este folosit așteptȃndu-se ȋncă aprobările oficiale.

Acesta este ȋncă un exemplu ȋn care ne bazăm pe natură, fară a avea grijă să nu o distrugem. Crabii potcoavă sunt o verigă importantă ȋn ecosistemul oceanelor și sunt pe planetă dinaintea dinozaurilor. Ar fi foarte grav să dispară din cauza neglijenţei celor implicaţi ȋn această industrie.

Sursa foto: www.inhabitat.com, www.frostscience.org