Cum vom locui în viitor

Fațadele din sticlă domină peisajul urban al multor metropole. În New York, Shanghai sau Frankfurt, zgârie-norii din sticlă domină locul dar din păcate, au un efect negativ  asupra climei urbane. Aceasta deoarece fațadele lor se încălzesc de îndată ce soarele luminează asupra lor. Ele acționează ca elemente de încălzire ca  într-un cuptor și provoacă supraîncălzirea orașelor mari.

În schimb,  materialele naturale şi suprafeţele cu acestea stochează apa de ploaie și apoi eliberează aproximativ 60% din ea în zilele caniculare prin evaporare. Așa se mențin de exemplu pădurile răcoroase. Pe de altă parte, suprafețele impermeabile, cum ar fi drumurile sau fațadele clădirilor, eliberează doar 10% din apa de ploaie prin evaporare. Pe lângă faptul că asigură o răcire insuficientă, acest lucru poate duce și la inundații după ploi abundente.

Nu numai mobilier ci şi faţade din alge

O idee care ar putea contracara această problemă este în prezent testată în campusul Universității din Stuttgart. Se încearcă deja cu faţade din alge. Vegetația aparent nesfârșită care crește pe clădiri în formă organică formează turnuri de purificare a aerului și grădini verticale, care sunt, de asemenea, menite să răcorească orașul – o idee care poate fi dezvoltată cu ajutorul inteligenței artificiale.

 Faţade hidroactive

Deasemenea este cercetată soluţia cu elemente hidroactive – în special un element de fațadă numit HydroSKIN. Funcționează astfel: exteriorul constă dintr-o husă textilă permeabilă la apă, care permite picăturior de ploaie să intre, dar ține afară alte impurități. În interior, apa este canalizată într-un rezervor. Când soarele strălucește din nou cu mai multă intensitate, apa colectată este reintrodusă în elementul de fațadă, unde există două straturi de țesătură cu un spațiu între ele. Aceasta generează circulația aerului necesară pentru a declanșa evaporarea apei de ploaie colectate și pentru a oferi un efect natural de răcire pentru fațadă. Potrivit echipei de cercetare, testele inițiale de laborator au demonstrat deja o reducere a temperaturii cu 10°C. Deci, acesta este un proces care nu numai că ar putea răci clima urbană, ci și să colecteze excesul de apă și să protejeze împotriva inundațiilor.

Grădini urbane

O altă abordare este grădina urbană forestieră. Ideea din spatele grădinilor urbane forestiere este de a aduce cultivarea fructelor și legumelor în mijlocul orașelor. Acestea sunt menite să imite structura unei păduri.

Stratul arborior este format din pomi fructiferi, arbuşti. strat cu tufe de fructe de pădure, stratul de ierburi cu legume și ierburi. Acest sistem multistrat este conceput pentru a activa procesele ecologice ale unei păduri și pentru a putea stoca multă apă. În același timp, efectul natural de evaporare poate ajuta la scăderea temperaturilor în mediul urban. Mai mult, astfel de inițiative sunt menite să acționeze ca proiecte de grădină comunitară pentru rezidenții locali, încurajându-i să-și cultive propriile fructe și legume și educându-i despre nutriție. Este vital să reducem impactul insulelor de căldură urbane și să creăm un climat urban plăcut pentru oameni și mediu. Proiecte ca acestea ne dau speranță și arată cum orașele pot fi încă locuri bune de trăit în anii următori. Pentru a face orașele moderne și potrivite pentru viitor, vom avea nevoie de mai multe dintre aceste tipuri de soluții creative și tehnologii inovatoare

Oraşele viitorului: sate verticale dar şi sate cu case mici

Tinerii continuă să migreze în orașe, care devin astfel din ce în ce mai pline. În ciuda faptului că în ultimii ani familiile tinere, în special, au avut tendința de a se muta în suburbii sau în mediul rural din motive financiare și ecologice, tendința spre urbanizare continuă neclintit iar metropolele cresc. În același timp, tendințele de succes în designul interior precum hygge și cocooning ilustrează nevoia umană de bază de apropiere și confort

Oraşul viitorului, o alomerare de blocuri pe verticală, cu magazine, spaţii de agrement şi locuri comune dar şi case cu un mic petic de pământ

Digitalizarea promite comunicare globală și totuși nu poate satisface pe deplin această dorință de conectare personală. Un răspuns poate fi satele verticale – o încercare de a găsi o cale de mijloc și de a integra un pic din viața comunității rurale în oraș. Satele urbane din aceste proiecte de locuințe orientate spre viitor sunt proiectate să se înalţe spre cer – cu magazine, spații de întâlnire și activități de agrement, toate la câțiva pași.

Raportul dintre spațiile private și cele sociale din satele moderne verticale este diferit de cel al locuințelor tradiționale: implică adesea zone de locuit mai mici însă spații comune mai mari. Oorașul devine un living personalizat cu locuri de întâlnire comune. Astfel de sate co-living, care sunt astăzi în experimentare în Germania, Marea Britania şi Statele Unite ale Americii  se concentrează în mod special pe spații deschise care îndeplinesc funcția unei piețe de sat: bucătării comune mari, spații de agrement și zone mai mici pentru interacțiunea socială individuală.

Un exemplu este The Line, un oraș liniar de 500 de metri înălțime și 170 de kilometri lungime în mijlocul deșertului. Conform planurilor, în complexul cu zero emisii nu vor fi nici drumuri, nici mașini. Programat urmează să fie finalizat până în 2045 şi își propune să ofere spațiu pentru aproximativ nouă milioane de oameni pentru a se stabili acasă, a locui și a lucra

Altă idee este cea a satelor cu case mici cu un mic petic de pământ, care devine din ce în ce mai popular.  Din nou, acestea sunt locuri în care dorința de apropiere a vieții satului se întâlnește cu beneficiile vieții individuale, adesea asociate cu un stil de viață durabil și minimalist. Ca și în satele verticale, aici spațiile personale de locuit sunt reduse în favoarea zonelor comune. Abordarea duce tendința de microliving la nivelul următor: atunci când unitățile de locuințe devin mai mici, există mai mult spațiu pentru ca viața socială să se desfășoare în afara casei – atât fizic, cât și psihologic. Această nouă formă de planificare a teritoritoriului are potențialul de a schimba permanent modul în care trăim împreună.