Grădinile de ploaie sunt grădinile care absorb apa din precipitaţii ce nu poate pătrunde ȋn sol din cauza stratului de asfalt. Se amenajează pe marginea șoselelor, parcărilor și trotuarelor, dar sub nivelul acestora pentru a permite scurgerea apei.
Pe suprafeţele asfaltate se strȃng numeroși poluanți: ulei de motor, combustibili, excremente ale animalelor de companie, substanţe anti-ȋngheţ, fertilizatori, etc. Ca urmare, ȋn timpul ploilor sau al dezgheţului, de pe acestea se adună cantităţi mari de apă murdară ce se scurge ȋn lacuri și rȃuri atrăgȃnd ȋn drumul său și cantităţi considerabile de pămȃnt.
Ȋn plus, apa pluvială are o temperatură mai ridicată decȃt a celei în care se varsă.
Evident, cumulaţi, toți acești factori afectează grav viaţa animalelor și a plantelor acvatice.
O soluţie simplă este cea a ȋnfiinţării grădinilor de ploaie, acele grădini care conțin plante care preferă un nivel ridicat de umiditate.
Vezi și: Sculpturi verzi pentru gradini de poveste
Grădinile de ploaie- amenajare
Grădinile de ploaie se proiectează ȋn funcţie de spaţiul disponibil, de tipul de sol și de cantitatea medie de apă care va trebui preluată.
Se recomandă ca suprafaţa grădinilor să fie 5-10 % din cea a zonei asfaltate.
Plantele trebuie să fie tinere, pentru că acestea se adaptează mai rapid și sunt mai ușor de menţinut. În primul an, trebuie udate periodic asigurȃndu-li-se o bună dezvoltare.
Pentru păstrarea umidităţii și ȋmpiedicarea creșterii buruienilor, terenul se poate acoperi cu un strat de mulci.
Printre speciile care se folosesc ȋn acest tip de amenajări se numără: anemona, Aster, Delphinium, Campanula, Echinacea, Phlox (brumărele), Rudbeckia (ochi negru de susan), Solidago (splinuţa sau varga de aur), salcia, etc.
De asemenea, se pot întrebuința și arborii maturi, ce absorb o cantitate uriașă de apă ca de altfel și speciile de muschi de pămȃnt. De exemplu, Sphagnum reţine pȃnă la de 20-30 de ori mai multă apă decȃt propria-i greutate.
Sursa foto: Wikimedia, www.flowstobay.org
