Abelia chinensis este un arbust ce face parte din familia Caprifoliaceae, familia caprifoiului. Este originar din China unde se ȋntȃlnește ȋn zona subalpina.
Nume știinţific al speciei a fost ales ȋn onoarea naturalistului englez Clark Abel care a trăit ȋn sec XIX.
Ajunge la o ȋnălţime de 1,5-2,4m și lăţime de 90 cm-1,5m. Atinge dimensiunile maxime la vȃrsta de 5-10 ani. Crengile sale sunt arcuite dȃndu-i un aspect aproape globular, specific. Cele tinere sunt roșiatice și acoperite cu perișori, iar cele mature, gri-maro. Frunzele sunt ovate, cu margini zimţate si prezintă perișori pe faţa superioară.
Ȋnflorește la finalul verii sau ȋnceputul toamnei, din iulie pȃnă ȋn septembrie. Florile cu formă de trompetă, de circa 1 cm lungime sunt grupate ȋn bucheţele. Pot fi albe, roz sau galbene. Răspȃndesc un parfum plăcut ce atrage o mulţime de fluturi.
La sfȃrșitul perioadei de ȋnflorire, sepalele se colorează ȋn roz-violet intens și persistă pe ramuri pȃnă ȋn iarnă. Astfel, tufele par acoperite de flori mult timp.
Numele știinţific al speciei a fost ales ȋn onoarea naturalistului englez Clark Abel care a trăit ȋn sec XIX.
Vezi și: Tufa pernita,tufa care straluceste in lumina lunii
Abelia chinensis – îngrijire
Abelia preferă un sol umed, dar bine drenat, cu pH acid. Are nevoie de lumina puternică, dar se dezvoltă și în zone parțial umbrite.
Nu necesită tăieri, dar dacă acestea sunt necesare, se recomandă efectuarea lor după finalizarea perioadei de înflorire deoarece florile apar pe crenguțele tinere, din anul respectiv.
Nu rezistă la geruri, dar supravieţuiește la temperaturi ridicate și ȋn perioade cu secetă, dacă acestea nu se prelungesc prea mult.
Se înmulțește prin butași.
Ţinȃnd cont de aspectul său atractiv, se recomandă plantarea ca element central ȋn designul grădinii, dar cum suportă tăierile, se poate planta ȋn masive sau sub formă de gard viu.
Sursa foto: www.mgnv.org
