Horaţiu Ţepeş, Bilka Steel: Construim acoperişuri din ţiglă ca în jocul de Lego

0

Pe managerul general al Bilka Steel, Horaţiu Ţepeş, un tânăr întreprinzător în vârstă de 34 de ani, l-am vizitat la sediul companiei din Braşov, într-o superbă zi de sfârşit de august, pentru un interviu, în care vorbeşte despre succesul firmei pe care a lansat-o în 2007, în plin început de criză economică, dar căreia a reuşit să-i imprime o dinamică de creştere de 45 la sută pe an, cu o ţintă de 5 la sută la exporturi către spaţiul european, în 2014, din total cifră de afaceri. Horaţiu, care în urmă cu şapte ani a renunţat să mai muncească pentru alţii, spune că a dezvoltat în fabrica sa cele mai moderne şi simplificate tehnologii de componente de ţiglă metalică pentru acoperişuri, ”similare” jocului de Lego, şi chiar aşa este, după cum ne-am convins într-un tur al halelor de producţie.

horatiu tepes, proprietar Bilka SteelReporter: Cum aţi început afacerea Bilka Steel investiţii ?

Horaţiu: După ce am terminat facultatea, m-am angajat într-un concern slovac, am tras tare acolo, am învăţat foarte multe, inclusiv de la concurenţă, despre ce s-a întâmplat în Scandinavia în domeniul ţiglei metalice, despre acest business dezvoltat de Polonia, care l-a copiat de la scandinavi. Între 2004 – 2006 nu puteam să vindem concurenţei şi atunci am venit cu ideea să facem un alt brand, în alt oraş. Eu fiind din Făgăraş, iar concernul slovac la Sibiu, am propus să ne mutăm în Braşov, de unde am putut vinde concurenţei accesorii pentru acoperişuri. A fost un real succes. În 2006, patronul slovac avea afaceri în Slovacia, Ungaria, Polonia, Ucraina, Cehia şi România. Era o pălărie mult prea mare şi s-a hotărât să vândă. Am fost vânduţi unui concern suedez. N-am avut la acel moment ideea de a pleca pe cont propriu, dar după câteva întâlniri în cadrul concernului suedez, şi când am văzut că nu au o strategie foarte bine pusă la punct, am hotărât să plec pe cont propriu sută la sută. Am stat până s-a semnat vânzarea, n-a urmat o perioadă foarte bună, am pierdut foarte mult, dar 2008 ne-a ajutat din toate punctele de vedere, chiar dacă începuse criza.

Hala de productie Bilka Steel
Hala de productie Bilka Steel

Reporter: Bun dar de unde au venit banii de investiţii pentru prima afacere pe cont propriu ?

Horaţiu: N-au fost mulţi bani. Am câştigat bani în concernul slovac şi în paralel, în 2005, cu acordul patronatului, funcţionasem cu o firmă proprie la Făgăraş. Făceam accesorii pentru acoperişuri. Am câştigat bani în 2007 şi 2008 şi investiţia iniţială a fost de 400.000 de euro. Am creat o microîntreprindere, într-un spaţiu închiriat. În momentul în care concernul suedez a cumpărat, partenerul slovac mi-a spus: ”Horaţiu, ce facem, pierdem piaţa din România, hai să întreprindem ceva. Şi atunci m-am gândit să pornesc pe cont propriu, iar slovacii şi partenerii lor şi-au concentrat eforturile şi m-au ajutat. Am plecat de la doi angajaţi şi acum avem 105 în fabrica de la Braşov. Am avut un credit furnizor, au fost vânzări foarte mari, iar primul milion de euro din 2008 nu l-am făcut foarte mult pe ţiglă, ci l-am făcut pe accesorii. În 2008, cifra de afaceri a ajuns la cinci milioane de euro, şi nu eram extinşi în ţară. Eram doar pe anumite relaţii plus Braşov şi Sibiu. În 2008, chiar pe început de criză, se vindea foarte bine, la preţuri foarte mari.

Reporter: Şi ce a urmat pentru voi, pentru că mediul economic nu a mai fost prietenos după 2008 ?

Horaţiu: Noi am început producţia de ţigle metalice în plină criză. Am început să creştem treptat, cu 45 la sută de la an la an, iar în 2013 am ajuns la o cifră de afaceri de 23,7 milioane de euro, cu un profit de 1,3 milioane euro, net. În 2008, top trei în branşă era format din multinaţionale. Atunci când am început noi producţia ne-am gândit că trebuie să venim cu ceva nou. La vremea aceea nu exista o reţea de distribuţie, nici o companie producătoare nu asigura transportul, gama de culori era una foarte restrânsă şi atunci am venit cu servicii de consultanţă tehnică, servicii de logistică. Treptat, de la an la an, am acaparat piaţă, de aici a venit şi creşterea medie de 45 la sută pe an. Am ajuns la o cotă de piaţă de 22 la sută, pe o piaţă cu zece jucători. Sunt mulţi. Ca şi în alte branşe sunt şi aşa-numiţii ”garajişti”, care nu produc industrial şi care nu apar în statisticile oficiale.

Linie de productie tigla metalica Bilka Steel
Linie de productie tigla metalica Bilka Steel

Reporter: Cât aţi vândut în primele şase luni din acest an ?

Horaţiu: Am vândut peste un milion de metri pătraţi, mai exact 1,3 milioane de metri pătraţi, ceea ce valoric a reprezentat 45 de milioane de lei. Sezonul plin începe imediat după sărbătorile de Paşte şi se termină undeva în jurul datei de 22 decembrie. Avem şapte luni aproximativ de sezon plin. Şi în perioada de iarnă avem activitate. Nu putem spune că este o perioadă total moartă.

Reporter: Cât a fost profitul pe anul trecut ? Cum se lucrează la Bilka, pe stocuri, pe comenzi, cum reuşiţi să fiţi performanţi ?

Horaţiu: Am avut un profit net de 1,3 milioane euro, în 2013, când am produs 3,2 milioane de metri pătraţi de ţiglă metalică. Lucrăm pe bază de comenzi. Avem stocuri de materie primă foarte mari. Putem produce pe zi 324 de acoperişuri de 200 de metri pătraţi. Adică 64.800 de metri pătraţi pe zi. Avem şapte linii de producţie de ţiglă metalică, fără linia de tablă cutată şi alte produse auxiliare. Asta înseamnă că putem lucra într-un ritm de 14 acoperişuri pe oră. Nu avem o problemă de capacitate. Ar fi o problemă în piaţă dacă am produce pe stoc şi dimensiunile ar fi stas. Pierderile ar fi între 5 şi 25 la sută, şi atunci, trăind într-o lume în care tindem spre o eficienţă maximă, avem o problemă cu astfel de pierderi.

Reporter: Deci, dacă nu aveţi comenzi, nu produceţi şi nu aveţi pierderi.

Horaţiu: Nu se întâmplă să nu avem comenzi, fiind cel mai cunoscut producător local de ţiglă metalică şi avem ţinte de buget bine stabilite. În martie acest an am vândut de aproape două milioane de euro. Chiar şi atunci când iarna este zăpada foarte mare primim comenzi.

Tigla metalica Bilka inainte de livrare
Tigla metalica Bilka Steel inainte de livrare

Reporter: De unde aduceţi materia primă ?

Horaţiu: De la Arcelor Mittal. Lucrăm cu uzinele Arcelor din Macedonia, Polonia, Italia şi mai există o uzină în Slovacia. Facem şi exporturi. Anul acesta o să terminăm undeva între 5 – 7 la sută exporturi, din total cifră de afaceri. Am reuşit să menţinem acest procent, cu toate că Ucraina s-a dus din cauza situaţiei politice de acolo.

Reporter: De ce nu se fabrică în România tabla pe care o foloseşte Bilka în producţie ?

Horaţiu: Marile combinate au o strategie zonală şi nu şi-ar mai avea rostul să producă în România. De exemplu, Arcelor Mittal are o astfel de linie de vopsire performantă a tablei din care este obţinută ţigla, în Macedonia, la Sopje, o investiţie mare la Krakowia, în Polonia. Nu sunt 1.000 de kilometri de aici pe camion până la Krakowia pentru transport, iar pe vapor tabla vine din Italia. Având în vedere că piaţa n-a crescut foarte mult în România, o altă uzină nu şi-ar mai avea rostul şi nici o linie de acest gen la Galaţi, din punctul lor de vedere. Din punctul nostru de vedere şi-ar avea rostul, pentru că am reduce costurile.

Reporter: Cât de dură este lupta cu furnizorii de materii prime, când eşti numărul unu pe piaţă ?

Horaţiu: Nu aş putea spune că este o luptă foarte dură, pentru că au şi ei presiunea de a vinde şi au o presiune foarte mare pe estul Europei, iar dacă luăm estul Europei spunem Polonia şi imediat România ca mărime a pieţei. Nu avem probleme cu capacităţile de producţie, mai ales acum când Vestul este puţin mai moale, în criză şi ne-a lăsat loc mai mare şi de negociere şi în ceea ce priveşte capacităţile de producţie. Avem o atmosferă prielnică.

Reporter: Probabil că nici ei nu sunt dispuşi să vândă la orice preţ, doar pentru a fi în piaţă.

Horaţiu: Având în vedere infrastructura noastră din acest moment şi poziţia noastră în piaţă, cu o creştere anuală de peste 40 la sută, nu avem probleme. De exemplu, la combinatele italiene sau Arcelor Mittal, pentru ei o creştere de doar 20 la sută la vânzări este o creştere fulminantă, ori noi am avut o creştere de peste 40 la sută. Pentru ei această situaţie este absolut în regulă la vânzări, mai ales că produsele noastre ajung şi pe alte pieţe.

Lucrare Bilka Steel in concordanta cu natura
Lucrare Bilka Steel in concordanta cu natura

Reporter: Care sunt pieţele unde exportaţi produsul finit cu valoare adăugată ?

Horaţiu: Exportăm în spaţiul ex-sovietic şi în ţările din estul Europei, în Slovacia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova. Dar creşterea puternică internă nu ne-a lăsat să ne canalizăm mult pe export. Au venit cererile din afară, generate de calitatea produselor. În 2013 am exportat şi în Germania şi Austria. În Germania am furnizat sisteme de acoperişuri pentru mai mult de 200 de case, iar în Austria am livrat pentru amenajarea unui grup de pensiuni. Cererile au venit direct, datorită calităţii pe care o asigurăm. Nu am făcut nimic special să exportăm la ei. Am fost promovaţi de furnizorii şi partenerii noştri de afaceri din afară. Am intrat pe o curbă de creştere şi în acest an vindem foarte bine pe estul Slovaciei şi aceasta datorită calităţii produselor şi logisticii foarte bune de care dispunem, seriozităţii, a modului cum cuplăm toate acestea, dar şi datorită gamei de produse foarte diversificate. Dacă alţi producători au o gamă restrânsă de culori, iar un montator de acoperiş are o comandă pe verde, de exemplu, pe care noi o putem oferi, atunci preferă să ne dea nouă şi comenzile uzuale, pe negru, maro, ciocolatiu sau roşu, pentru a avea absolut toată gama livrată de un singur furnizor. Gama de produse ne-a ajutat foarte mult.

Reporter: Partenerii externi v-au ajutat, dar ”partenerii” interni, mă refer la autorităţi, v-au ajutat ?
Horaţiu: Cu siguranţă. Măsura privind profitul reinvestit reprezintă o valoare mare, de 16 la sută, adusă posibilităţii de creştere a afacerii. De exemplu, dacă ne gândim la un ideal de două milioane de euro profit, reinvestirea banilor ne bagă 320.000 de euro în buzunar, într-un an de activitate. În ceea ce priveşte CAS, este o măsură încurajatoare, dar aici vorbim de o valoare mai mică. Dar, pot spune că orice reducere de fiscalitate ne face foarte bine. Îmi aduc aminte de 2004 când s-a introdus cota unică, banii au intrat în buzunarul angajaţilor, a fost în avantajul angajaţilor. Şi acum, prin reducerea CAS, cu siguranţă se va încuraja consumul, ceea ce este un lucru bun, pentru că mişcă economia.

Acoperis curbat Bilka Steel
Acoperis curbat Bilka Steel

Reporter: Aţi putea da o definiţie a succesului, ca antreprenor care a pornit propria afacere la vârsta de 30 de ani ?

Horaţiu: Succesul depinde de ţintă. În ochii fiecărui om succesul are o altă definiţie. Pentru mine, succesul este atunci când avem creştere de la an la an 40 la sută. Cu siguranţă şi banii sunt o măsură a succesului în business. Din punctul de vedere al afacerii noastre succesul este să ajungem la un business de nivel european şi nu numai. Asta este marea ţintă, cred eu, pentru orice antreprenor român. Eu văd condiţiile actuale mai mult decât prielnice pentru noi. Ce ar fi însemnat să ne desfăşurăm afacerile într-o piaţă matură cum este cea din Franţa sau Germania. Ar fi fost mult mai greu, dacă nu către imposibil. În pieţele din estul Europei care sunt în tranziţie, şi probabil de la ţară la ţară, ca şi la noi, va mai dura cel puţin 10 – 15 ani până la maturitate, se poate face orice. Întotdeauna am spus că dacă noi nu eram în această branşă a învelitorilor metalice, cu muncă şi ambiţie aş fi avut aceleaşi rezultate în oricare alt domeniu, în mobilă, în termopane.

Reporter: Ce face diferenţa între ţigla clasică şi ţigla metalică, tot mai răspândită în sectorul construcţiilor ?

Horaţiu: Din punctul meu de vedere, eficienţa face diferenţa. Trăim într-o lume a eficienţei, având în vedere greutatea mică pe metru pătrat, rapiditatea cu care se montează acoperişul, ţigla metalică este un produs viabil, cu 50-60 de ani durată de viaţă. Unii spun că nu avem istoric la ţigla metalică la această durată, dar există istoricul ţărilor nordice, unde clima este mult mai aspră. Un alt exemplu, la ţigla clasică, în contractul de construire sunt prevăzute din start pierderi de 5 la sută, prin spargere, or la ţigla metalică nu există asemenea pierderi. Ţigla metalică a ajuns la o cotă de piaţă de 62 la sută din total învelitori, este un produs cu greutatea de 5 kilograme pe metru pătrat, faţă de o ţiglă de beton sau ceramică care are 50 de kilograme pe metru pătrat şi de aici rezultă o serie de avantaje. Avem o economie la scheletul lemnos, iar la montaj o casă de 200 de metri pătraţi se montează în două zile, cu pierderi minime. Şi la transport se fac economii. La 200 de metri pătraţi de ţiglă metalică se transportă o tonă ca greutate, iar la un 200 de metri pătraţi de ţiglă clasică se transportă 10 tone. În branşa montatorilor de ţiglă se fac glume când cineva foloseşte ţiglă clasică cu întrebarea ce faci domnule îţi pui tirul pe casă, pentru că se ajunge la o greutate a acoperişului de circa 15 – 20 de tone.

Casa acoperita cu tigla metalica Bilka Steel
Casa acoperita cu tigla metalica Bilka Steel

Reporter: Ce părere aveţi despre concurenţa pe piaţa materialelor de construcţii ?

Horaţiu: Din punctul meu de vedere, atâta timp cât noi progresăm nu trebuie să avem o problemă cu concurenţa. Trebuie să ne dezvoltăm noi pe noi, să ne rezolvăm noi problemele interne şi pe urmă restul vine de la sine. Piaţa românească a afacerilor este o piaţă în dezvoltare, nu este o piaţă matură. Probabil că în următorii zece ani va fi încă o perioadă de aşezare. Dacă ne uităm în estul Europei în celelalte ţări, încep cu Polonia, Slovacia, Cehia, ne dăm seama că mai avem foarte mult de lucru. Putem spune că nu este o piaţă absolut matură nici la ei, cum este cea din Vest, dar se vede că au construit mult mai mult decât noi în aceşti 24 de ani care au trecut. În România văd o perspectivă foarte bună pentru această industrie în renovări. De aici cred că a venit creşterea în ultimii ani. Nici Statistica nu a putut să de datele exacte, pentru că în România un om care îşi face o casă nu are întotdeauna un proiect, sau nu îşi ia neapărat autorizaţie şi sunt anumite zone din ţară unde 97 la sută sunt doar renovări. Aici statul acordă facilităţi pentru reabilitarea locuinţei. Dacă oamenii ar merge cu factura de reabilitare a locuinţei ar fi scutiţi de o anumită sumă la plata impozitului pe clădiri şi nici nu ar mai fi încurajată munca la negru şi ar fi încurajat şi sectorul de construcţii.

Reporter: Ce investiţii planificaţi pentru viitor ? De ce nu vă faceţi o linie proprie de vopsire a tablei la Bilka ?

Horaţiu: Este un alt business şi prin această investiţie am sări la pasul zece. Acum suntem la pasul doi sau poate chiar la pasul unu în dezvoltarea noastră. Acum nu şi-ar avea rostul o astfel de investiţie, chiar dacă ne-am gândi la surse de finanţare, cum ar fi un ajutor de stat sau la fonduri europene.

Reporter: Care este pasul trei ?

Horaţiu: Nu am închis încă producţia rezidenţială de accesorii pentru acoperiş, anumite elemente în sistem pluvial pe care noi le importăm acum. Sistemul nostru pluvial este conceput pe sitem Lego. Poate fi montat de oricine, se îmbină foarte uşor, este o tehnologie după un standard european. Aceste componente nu le producem în totalitate, le importăm. Deocamdată este o investiţie mult prea mare. O să încheiem acest ciclu, o să le producem la sfârşitul lui 2016, când vom avea echipamente pentru a produce patru modele de ţiglă metalică şi accesoriile, practic întreg sistemul de acoperiş. Pasul următor, ceea ce am şi început pe tablă cutată profile mici, este sectorul industrial, practic la sfârşit de 2018 – 2019 avem în plan să oferim hale industriale la cheie, indiferent de mărime. Atunci ar trebui să producem panouri sandviş, tablă cutată profile înalte, pene metalice, şi vom avea şi colaborare pe pardoseli.

Reporter: Ce investiţie ar necesita acest proiect ?

Horaţiu: Doar pentru sectorul industrial investiţia ar fi de aproximativ 10 milioane de euro, fără spaţiile de productie pe care deja le avem. Anul viitor nu vom plăti impozit pe profit, pentru că toţi banii se vor duce pe utilaje.

Reporter: Cum mai sunt protejate monumentele istorice, dacă se extinde cu o aşa viteză moda ţiglei metalice ?

Horaţiu: Cu siguranţă fiecare din noi ţinem la tradiţional. Construcţiile tradiţionale nu vor dispărea şi nu ne dorim asta. În businessul nostru actual ne uităm la eficienţă, dar cu toate acestea suntem conştienţi că tradiţionalul nu va dispărea şi trebuie păstrat.

sursa: Facebook.com

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here