În fiecare an, la 22 mai este marcată Ziua internaţională a diversităţii biologice

1
biodiversitate - corali
biodiversitate - corali

În fiecare an, la 22 mai este marcată Ziua internaţională a diversităţii biologice, cu scopul de a creşte gradul de înţelegere şi de conştientizare a problemelor legate de biodiversitate.

La 22 mai 1992 a fost adoptat, cu prilejul Conferinţei de la Nairobi, textul Convenţiei privind Diversitatea Biologică. Ziua internaţională a diversităţii biologice a fost stabilită prin Rezoluţia 55/201 din 20 decembrie 2000 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite.

Biodiversitatea rămâne răspunsul pentru multe provocări ale dezvoltării durabile. De la soluţii bazate pe natură la climă, probleme de sănătate, securitatea alimentară şi a apei, şi până la mijloace de trai durabile, biodiversitatea este fundaţia pe care putem reconstrui mai bine, indică site-ul https://www.cbd.int/.

22 mai, Ziua internaţională a diversităţii biologice a dobândit o importanţă globală prin eforturile Organizaţiei Naţiunilor Unite, guvernelor, popoarelor indigene şi comunităţilor locale, organizaţiilor neguvernamentale precum şi ale persoanelor interesate de acest aspect. Fiecare şi-a evidenţiat soluţiile inovatoare la criza biodiversităţii în prim-planul conversaţiilor globale privind dezvoltarea durabilă.

Chiar dacă fiecare zi a biodiversităţii are o semnificaţie specială, sărbătorirea pe plan global de anul acesta aduce cu sine un sentiment de speranţă reînnoit odată cu adoptarea Cadrului global pentru biodiversitate Kunming-Montreal, la COP 15. Pentru a marca această realizare istorică, tema propusă pentru marcarea în 2023 a Zilei internaţionale a diversităţii biologice este „From Agreement to Action: Build Back Biodiversity” („De la acord la acţiune – reconstruirea biodiversităţii”). Această temă se bazează pe rezultatele COP 15. Acum, când omenirea are Cadrul global pentru biodiversitate Kunming-Montreal (acord), accentul trebuie mutat rapid către implementarea acestuia (acţiune), se arată pe site-ul https://www.cbd.int/.

Cadrul global pentru biodiversitate Kunming-Montreal a fost adoptat la 19 decembrie 2022, în cadrul celei de-a 15-a Conferinţe a părţilor (COP15) semnatare la Convenţia privind Diversitatea Biologică (CBD), care a avut loc la Montreal, Canada.

Vezi și Cum să îți alegi culoare de ruj pentru a nu te îmbătrânii

COP15 a fost împărţită în două etape, prima dintre acestea având loc în octombrie 2021. Delegaţiile celor 196 de membri ai Convenţiei privind Diversitatea Biologică s-au reunit la Geneva, între 14-29 martie 2022, pentru o sesiune intermediară. O nouă sesiune intermediară de lucru a avut loc între 21 şi 26 iunie 2022 în capitala Kenyei, Nairobi, şi s-a concentrat asupra „Cadrului global pentru biodiversitate”. La 21 iunie 2022, Organizaţia Naţiunilor Unite a mutat locul desfăşurării summitului pentru biodiversitate, cunoscut sub numele de COP15, din oraşul Kunming din China, unde fusese iniţial planificat, la Montreal, în Canada, din cauza pandemiei de COVID-19. COP15 a avut loc în decembrie 2022 la Montreal.

La 19 decembrie 2022, peste 190 de state au adoptat, la Montreal, Cadrul global pentru biodiversitate Kunming-Montreal – un acord istoric în încercarea de a stopa distrugerea biodiversităţii şi a resurselor sale, esenţiale pentru umanitate. Acesta are drept scop protejarea suprafeţelor terestre, a oceanelor şi a speciilor în faţa poluării, degradării şi crizei climatice. Ţările au convenit asupra unei foi de parcurs care prevede în special protejarea a 30 de procente din planetă până în 2030 şi deblocarea unui ajutor anual de 30 de miliarde destinat conservării oferit ţărilor în curs de dezvoltare.

Când diversitatea biologică se confruntă cu o problemă, omenirea este vizată deopotrivă. Resursele de diversitate biologică sunt pilonii pe care construim civilizaţii. Peştii furnizează 20 la sută din proteinele animale pentru aproximativ 3 miliarde de oameni. Peste 80% din dieta umană este asigurată de plante. Un procent de până la 80% dintre oamenii care trăiesc în zonele rurale din ţările în curs de dezvoltare folosesc medicamente tradiţionale din plante pentru asistenţa medicală de bază, indică site-ul https://www.un.org/. Pierderea biodiversităţii ameninţă tot, inclusiv sănătatea oamenilor. S-a dovedit că pierderea biodiversităţii ar putea duce la extinderea zoonozelor – boli transmise de la animale la oameni – în timp ce, pe de altă parte, dacă păstrăm biodiversitatea intactă, aceasta ne oferă instrumente excelente pentru a lupta împotriva pandemiilor precum cele provocate de coronavirusuri.

Eforturile pentru o biodiversitate durabilă sunt reprezentate şi prin marcarea, în perioada 2021-2030, a Deceniului ONU pentru Ştiinţa Oceanului pentru Dezvoltare Durabilă şi a Deceniului ONU privind restaurarea ecosistemelor.

România a semnat Convenţia privind Diversitatea Biologică la 5 iunie 1992 şi a ratificat-o la 13 iulie 1994. Părţile semnatare ale Convenţiei, conştiente de valoarea ecologică, socială, economică, ştiinţifică şi culturală a diversităţii biologice, de importanţa pentru evoluţia şi conservarea sistemelor de susţinere a biosferei, au recunoscut că numeroase comunităţi locale depind de resursele biologice pe care se bazează modurile de viaţă tradiţionale.

un comentariu

  1. […] În fiecare an, la 22 mai este marcată Ziua internaţională a diversităţii biologice, cu scopul de a creşte gradul de înţelegere şi de conştientizare a problemelor legate de biodiversitate. La 22 mai 1992 a fost adoptat, cu prilejul Conferinţei de la Nairobi, textul Convenţiei privind… Cititi mai multe aici: În fiecare an, la 22 mai este marcată Ziua internaţională a diversităţii biologice […]

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here