Poluarea cu flori din India și soluţiile găsite de cȃţiva tineri ȋntreprinzători

Gingașe, colorate și parfumate, florile aduc bucurie tuturor. Pare destul de ciudat să le asociem cu poluarea, dar ȋn India acestea reprezintă cca 16% din poluanţii din ape. 

Aici se folosesc anual, tone de flori pentru ceremonii și ofrande către zei.

Grămezi de petale multicolore se adună la temple și moschei și sunt aruncate ȋn ape curgătoare. Ele conţin arsenic, plumb, cadmiu și alte substanţe toxice din pesticide și insecticide.

Poluarea apelor afectează grav sănătatea a milioane de indieni. Numai ȋn fluviul Gange se aruncă ȋn fiecare zi, sute de tone de flori, iar fluviul asigură necesarul de apă pentru 420 milioane de oameni.

În India, florile de la nunţi, festivaluri și rugăciuni sunt considerate sacre și nu pot fi duse la gunoi. De aceea, sunt lăsate ȋn apă, de multe ori, alături de ambalaje din plastic. Resturile de plante ȋncep să putrezească, proces care duce la consumul oxigenului. Urmarea este evidentă, moartea peștilor și a celorlalte animale acvatice.

Situaţie este cu atȃt mai periculoasă cu cȃt se suprapune peste probleme deja existente.

De exemplu, apa fluviului sacru Gange, cȃndva limpede și pură, provenită din izvoarele și zăpezile din Himalaya este ȋn prezent extrem de poluată. Aceasta conţine cantităţi uriașe de substanţe toxice provenite de la fabrici, ape reziduale din reţelele de canalizare, plastic, gunoaie menajere, cadavre, etc.

Pe lȃngă acestea, se adaugă și băile pe care milioane de hinduși le fac ȋn fluviu ca parte din ceremoniile de curăţare și atragere a unei karme pozitive. Hinduismul este a treia religie din lume, căreia ȋi aparţin peste un miliard de oameni.

Vezi și: Diwali festivalul luminilor si al unui nou inceput

Poluarea cu flori-soluţii găsite de tineri

Mai multe organizaţii și companii dintre care unele ȋnfiinţate de tineri, au decis să ia măsuri.

Unele au ȋnceput să promoveze nunţile și ceremoniile eco-friendly ȋn care nu se mai folosesc atȃtea flori și obiecte artizanale din plastic, altele adună florile din temple și le folosesc pentru a produce beţișoare parfumate, hȃrtie biodegradabilă, compost, uleiuri esenţiale, etc.

Procesul este destul de simplu și oferă locuri de muncă pentru mulţi săraci, oferindu-le un trai mai bun și ȋncurajȃnd școlarizarea copiilor care nu mai sunt nevoiţi să ȋși ajute părinţii.

Cum se realizează bețișoarele parfumate din petale de flori?

Mai ȋntȃi, se ȋndepărtează plasticul și alte deșeuri, apoi se separă frunzele și bobocii care se transformă ȋn compost. Florilor li se desprind petalele care se sortează pe culori și se pun la uscat.

După uscare, urmează măcinarea și amestecarea pudrei rezultate cu apă și uleiuri esenţiale. Beţișoarele din lemn se rostogolesc ȋn pasta colorată și se așază ȋn locuri aerisite pentru a se ȋntări.

Bețișoarele parfumate „clasice” conţin cărbune care prin ardere eliberează dioxid de sulf și xilena, produse toxice, pe cȃnd cele obţinute din petale de flori sunt mult mai “curate”.

Sursa foto: www.downtoearth.org.in