Verdele de Paris, vopsea pentru tapet, covoare și rochii?

3

Astăzi, verdele de Paris este considerat un insecticid puternic, extrem de toxic. Începuturile sale au fost ȋnsă cu totul altele. Acum două sute de ani, cȃnd a fost inventat era considerat doar o vopsea verde strălucitoare, foarte atractivă. Englezii o foloseau la vopsirea tapetului, covoarelor, hainelor și jucăriilor.

Istoria acestuia are ca punct de plecare anul 1774, cȃnd s-a inventat un nou pigment verde, vopseaua lui Scheele, mai intens decȃt tot ce se folosise pȃnă atunci. În 1814, formula sa a fost ȋmbunătăţită devenind mai strălucitor, dar și mai toxic, datorită conţinutului de arsenic. Numele noii variante a fost verde de Paris sau verdele smarald. Din aceasta se puteau obţine și alte culori, de exemplu albastru și galben.

În Anglia, verdele de smarald s-a transformat rapid ȋn culoarea preferată de doamne pentru decorarea caselor, atȃt cȃnd era vorba despre covoare cȃt și despre tapet. Acesta din urmă devenise un articol foarte la modă ȋn secolul XIX. Astfel, dacă ȋn 1834 se produceau 1222753 role de tapet, ȋn 1874 se ajunsese la 3200000, iar artistul William Morris crea modele uluitoare care conţineau noul pigment.

Perioada Victoriană (1837-1901) era și o perioadă ȋn care se organizau numeroase evenimente mondene și cȃnd iluminatul interioarelor devenise mai eficient, lumȃnările fiind ȋnlocuite cu lămpi cu gaz. Fiecare familie dorea să ȋţi impresioneze musafirii cu cele mai moderne decoraţiuni.

Verdele de Paris era folosit și la vopsirea jucăriilor, ȋn pictură și la colorarea ţesăturilor. Astfel, rochiile, pălăriile, mănușile și florile artificiale luau culoarea celebrelor pietre preţioase. Însăși regina Victoria ȋndrăgise noile nuanţe și purta deseori rochii de culoarea frunzelor.

Din nefericire, pigmentul era extrem de toxic ȋn contact cu transpiraţia, saliva sau apa condensată pe pereţi.

Deși multe ţări (ex.Bavaria si Suedia) reglementaseră folosirea arsenicului, ȋn Marea Britanie acesta era ȋncă disponibil pe scară largă, ȋntȃlnindu-se aproape ȋn fiecare casă. Avea roluri multiple, de la raticid și pesticid, la ingredient ȋn cosmetice și medicamente.

Vezi și: Poluarea cu flori din India și soluțiile găsite de cativa tineri intreprinzatori

Verdele de Paris și efectele sale

Încetul cu ȋncetul, toxicitatea produsului a ȋnceput să ȋși facă efectul.

De exemplu, se credea că tapetul poate fi periculos numai ȋn cazul copiilor care l-ar fi atins cu limba, dar după numeroase accidente, s-a descoperit adevărul.

În 1879, regina Victoria a ordonat scoaterea tapetului verde din ȋntreg Palatul Buckingham după ce un demnitar care o vizitase, suferise din cauza otrăvirii.

Iar după ce muncitorii din fabricile de vopsele au ȋnceput să se ȋmbolnăvească, oamenii au ȋnţeles cȃt de periculoasă este de fapt substanţa.

Cum măsurile legislative au ȋntȃrziat să apară, presiunea pentru ȋncetarea folosirii arsenicului a venit din partea publicului care nu a mai cumpărat produse ce ȋl conţineau.

Amintirea vopselei mortale a ajuns pȃnă ȋn zilele noastre cȃnd ȋn reclame și ȋn desene animate, substanţele toxice și deșeurile nucleare sunt reprezentate deseori prin lichide verzi.

 

 

Sursa foto: www.smithsonianmag.com, Pinterest, www.clker.com

 

3 comentarii

  1. […] Astăzi, verdele de Paris este considerat un insecticid puternic, extrem de toxic. Începuturile sale au fost ȋnsă cu totul altele. Acum două sute de ani, cȃnd a fost inventat era considerat doar o vopsea verde strălucitoare, foarte atractivă. Englezii o foloseau la vopsirea tapetului, covoarelor,… Cititi mai multe aici: Verdele de Paris, vopsea pentru tapet, covoare și rochii? […]

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here