Tarhonul (Artemisia dracunculus) este o plantă erbacee, perenă, originară din Europa şi Asia. Face parte din Familia Asteraceae, familia margaretelor şi a florii soarelui. Numele specie face referire la numele zeiţei vânătorii la greci, Artemis, iar “dracunculus” înseamnă în limba latină, dragon mic.
Sunt cunoscute două varietăţi ale acestei plante, tarhonul franzuzesc, întâlnit în sudul Europei şi zona mediteraneană şi cel rusesc, întâlnit în Siberia şi vestul Asiei.
Planta are frunze lanceolate, parfumate şi flori mici, albe. Ȋnfloreşte vara, în iulie-august.
Din tarhon se extrage un ulei volatil, cu miros plăcut, de culoarea chihlimbarului care are însuşiri antibacteriene , antihelmitice, antifungice, antioxidative şi anti-inflamatorii. Acesta se foloseşte în medicina tradiţională şi în aromaterapie pentru tratarea stăilor de anxietate, sughiţului, infestării cu unele specii de viermi intestinali şi a altor afecţiuni.
Uleiul se extrage din părţile aeriene ale plantei, în timpul perioadei de înflorire.
Datorită proprietăţilor sale se poate utiliza în industria alimentară drept conservant natural.
Citeşte şi: https://casoteca.ro/medicamentele-din-camara-gospodinelor/
Tarhonul-cultivare
Tarhonul creşte sub formă de tufa de 40-60 cm.
Se cultivă pe sol neutru, bogat în substanţe nutritive, cu umiditate medie, bine drenat, expus soarelui. Suportă bine perioadele de secetă.
Se înmulţeşte prin butaşi şi divizarea tufei primăvara sau toamna. Se recomandă ca butaşii înrădăcinaţi să fie plantaţi la distanţă de 20-30 cm unii de ceilalţi, cu 40 cm între rânduri.
Recolatarea se face când lăstarii ajung la 20 cm şi se taie la 10 cm deasupra solului.
Sursa foto: https://www.bazaargadgets.com/
[…] Tarhonul, conservant natural pentru alimente […]