Grădină

Piciorul cocoşului, floare vedetă ȋn buchetele de mireasă

De către

29 noiembrie 19

Piciorul cocoşului (Ranunculus asiaticus) este una dintre cele mai ȋntâlnite flori ȋn buchetele de mireasă, culorile sale vii şi delicateţea petalelor fiind perfecte pentru astfel de aranjamente.

Este o plantă erbacee originară din nordul Africii, sud-vestul Asiei şi sudul Europei. Numele său ştiinţific Ranunculus ȋnseamnă “broscuţă” făcând probabil referire la faptul că planta este des ȋntâlnită pe malurile râurilor.

Florile sale roz, roşii, galbene, albe sau violet au formă de ceşcuţă şi apar la final de primavară. Pot fi simple sau bătute, iar petalele mai subţiri decât foile de hârtie, sunt aşezate ȋn rozete perfecte.

Frunzele de la baza tulpinii sunt ovale, iar cele de pe tulpină sunt penat sectate.

Piciorul cocoşului-plantare

Planta preferă soluri umede, bine drenate, bogate ȋn nutrienţi şi expuse soarelui.

Ȋnmulţirea se face prin bulbi care se plantează primăvara sau toamna. Aceştia se pun la înmuiat cam cu o oră înainte de plantare, apoi se acoperă cu un strat de 2-3 cm de pământ. Pentru o bună dezvoltare, se aşază la distanţă de 10-15 cm unii de ceilalţi. Se recomandă evitarea zonelor ȋn care apa bălteşte deoarece planta este foarte sensibilă la umiditate excesivă. Bulbii se pot planta la sfârşitul iernii ȋn răsadniţe şi se pot muta ȋn grădină după ce temperaturile nu mai coboară sub 5 grade Celsius. Florile apar la cca 90 de zile de la plantare.

După veştejirea frunzelor, bulbii se pot scoate şi depozita în loc uscat şi răcoros, ferit de temperaturi prea scăzute.

Ca floare tăiată, rezistă ȋn glastră până la 12 zile dacă se recoltează ȋnainte de deschiderea bobocilor.

Frumuseţea florilor a dus la obţinerea multor varietăţi cu nume care mai de care mai sugestive: Butterfly, Elegance, Cloni Pon Pon, Cloni, Sangria, Mambo, etc. Acestea au culori surprinzătoare, de la culoarea cafelei şi a vinului, până la verde, roz pal şi magenta sau sunt ȋnspicate sau chiar bicolore.