Marile aglomerări urbane din România își pierd într-un ritm accelerat zonele naturale, fenomen care afectează în mod direct sănătatea populației. Un studiu recent realizat de Active Research pentru Rețeaua pentru Natură Urbană scoate la iveală o realitate alarmantă: 57% dintre locuitorii marilor orașe sunt profund nemulțumiți de calitatea aerului. Principala cauză identificată de cetățeni este expansiunea imobiliară necontrolată, percepută ca o amenințare directă la adresa ecosistemelor urbane de către 64% dintre respondenți.
Cercetarea evidențiază o legătură de cauzalitate indubitabilă între degradarea accentuată pentru spații verzi și calitatea aerului pe care populația îl respiră zilnic. Datele arată discrepanțe majore între principalele centre urbane ale țării, Bucureștiul aflându-se într-o situație critică:
București: 75% dintre locuitori (trei din patru) se declară nemulțumiți de aerul din oraș.
Iași: Procentul celor nemulțumiți ajunge la 63%.
- Publicitate -Cluj-Napoca: Nivelul de nemulțumire este de 48%, o valoare aflată sub media națională, performanță susținută parțial de masivele forestiere din vecinătate.
Presiunile care sufocă mediul urban: betoane în loc de parcuri
Pentru marea majoritate a românilor din mediul urban, protejarea naturii nu mai este o simplă temă ecologică, ci o necesitate biologică. Astfel, 95% dintre cei intervievați afirmă că există o conexiune directă între starea personală de sănătate și accesul facil la parcuri, lunci sau păduri urbane. Aceste oaze verzi sunt recunoscute pentru capacitatea de a absorbi poluanții, de a diminua zgomotul stradal și de a atenua efectele insulelor de căldură în timpul caniculei.
Cu toate acestea, realitatea din teren este dominată de interese economice agresive. În afară de dezvoltarea imobiliară haotică (64%), cetățenii au indicat și alte presiuni severe care duc la degradarea zonelor verzi. Printre acestea se numără gestionarea defectuoasă a deșeurilor și abandonarea gunoaielor (53,2%), poluarea generală (46,9%), defrișările necontrolate din interiorul orașelor (40%) și transformarea sistematică a spațiilor cu vegetație în locuri de parcare (32,3%).
Infrastructura rutieră versus plămânii verzi ai orașelor
O concluzie extrem de interesantă a studiului relevă faptul că, deși românii susțin masiv dezvoltarea proiectelor mari de infrastructură rutieră, ei nu le consideră o monedă de schimb pentru distrugerea naturii. De exemplu, la Iași, un procent de 98,3% dintre oameni își doresc o centură ocolitoare, însă 84,9% solicită în paralel crearea unor arii naturale periurbane. Aceeași tendință se observă și la Cluj-Napoca, unde proiectul centurii metropolitane este susținut de 96% dintre locuitori, dar 97% cer ferm implementarea unui inel verde protector în jurul municipiului.
Vezi și Întreținerea spaților verzi din curtea ta. Uite ce trebuie să faci
Impactul direct asupra sănătății publice: Statisticile medicale incluse în raport arată că, la nivelul anului 2022, aproape un milion de cetățeni români sufereau de astm. Rata de prevalență a acestei afecțiuni respiratorii severe crește cu 50% la fiecare zece ani, o evoluție aflată în strânsă corelație cu degradarea aerului din orașe.
În prezent, bugetele locale continuă să prioritizeze investițiile în infrastructura rutieră în detrimentul soluțiilor ecologice. Reprezentanții societății civile avertizează că adoptarea noului Cod al Urbanismului este absolut vitală pentru a impune Planuri Urbanistice Generale (PUG) metropolitane coerente. Acestea ar asigura coridoare ecologice și centuri verzi obligatorii. Activiștii solicită, de asemenea, adoptarea unei legi specifice pentru ariile naturale urbane protejate, corelată cu alocarea a cel puțin 10% din bugetele destinate infrastructurii clasice către dezvoltarea și întreținerea rețelelor verzi din comunități.
