Speciile străine invazive, specii problemă

Speciile străine invazive (SSI) sunt definite ca fiind speciile de plante și animale a căror introducere (voită sau accidentală) şi/sau extindere ȋn afara arealului lor geografic, poate reprezenta o ameninţare la adresa diversităţii biologice sau poate avea alte consecinţe negative neprevăzute.

Dintre urmările nefaste ale introducerii acestora menţionăm: concurenţa pentru pradă sau locuri de cuibărit cu speciile native, introducerea unor boli, modificarea ecosistemului de ex. prin schimbarea compoziţiei solului sau prin crearea unui habitat care favorizează incendiile naturale, eliminarea unor specii, etc.

Efectele se răsfrȃng și asupra vieţii oamenilor de ex. prin afectarea sănătăţii acestora, prin pagube ȋn agricultură și deteriorarea infrastructurii. În Uniunea Europeană, se ȋnregistrează anual, pierderi estimate la 12 milioane de euro.

Pe continentul nostru sunt identificate 12 mii de specii străine dintre care 15% sunt invazive.

SSI ocupă locul trei ȋn lista cauzelor care ameninţă speciile europene.

La nivelul UE există un document, Regulamentul 1143/2014 , care reglementează această problemă. Actul conţine măsurile și restricţiile recomandate pentru gestionarea lor, dar și o listă care se modifică periodic, prin adăugarea de noi specii.

Vezi și: Liecii, ciocolata, vinul si tequila

Speciile străine invazive- exemple din Romania

Iată cȃteva dintre speciile de plante din România care intră ȋn categoria SSI: cenușer (Ailanthus altissima), zambila de apă (Eichhornia crassipes), felinarul de apă (Lysichiton americanus), balsamina (Impatiens glandulifera) și brȃnca ursului (Heracleum sosnowskyi).

Cenușer

Dintre speciile de animale de la noi care intră ȋn categoria SSI amintim: nutria, bizamul, sacalul auriu, ţestoasa de Florida, racul dungat, crabul chinezesc și enotul.

Nutriile sunt animale originare din America de Sud care consuma zilnic o cantitate de plante egală cu un sfert din greutatea corpului lor. Astfel, ȋn zonele ȋn care se stabilesc, distrug atȃt culturile de cereale și zarzavaturi cȃt și numeroase specii de plante sălbatice.

Acestea au evadat din fermele de blană și s-au adaptat la condiţiile de pe continentul nostru.

Enotul este un animal nocturn, omnivor, ȋnrudit cu vulpile. A intrat ȋn Romȃnia ȋn anii ’50, din Ucraina. Se hrănește cu amfibieni, reptile, mamifere mici, pești și păsări ameninţȃnd populaţiile din zonele unde s-a stabilit (Delta Dunării și luncile unor rȃuri).

Ţestoasa de Florida este o specie care este vȃndută de petshop-uri, avȃnd un aspect atractiv. Cum aceste reptile trăiesc ȋn jur de 20 de ani și cresc pȃnă la dimensiuni de peste 25 cm lungime, de cele mai multe ori, proprietarii se plictisesc și le abandonează ȋn lacuri și bălţi. Astfel, numărul lor este ȋn continuă creștere, ameninţand existenţa ţestoasei de baltă (Emys orbicularis), specie ce face parte din fauna Romȃniei.

Intensificarea şi globalizarea activităţilor umane de tipul schimburilor comerciale (pe cale acvatică sau terestră), dezvoltarea turismului şi schimbările climatice favorizează şi mai mult răspȃndirea SSI.

Sursa foto: www.naturamediterraneo.com, www.news.cgtn.com, https://vistapointe.net, https://2.bp.blogspot.com