Bere Artizanală Sibiu, de la doctorat la Sorbona, la blonda, platinata, roșcata și bruneta din Săliște (Sibiu)

0

Cosmin Șoaită, fost manager de multinațională, a învățat aproape doi ani să facă bere artizanală, de unul singur dar apelând la belgieni. Acum alimentează câteva zeci de pub-uri și restaurante din Sibiu cu Bere Artizanală Sibiu.

Berea este produsă într-o făbricuță de bere construită de la zero de economistul cu doctorat la Sorbona.

Aflată în centrul orășelului Săliște, într-o clădire de patrimoniu, și ea refăcută integral, berăria artizanală ”pistocește” licoarea la aproximativ 20 de minute de Sibiu.

Tot aici, doritorii pot cumpăra berea de la ”botul calului” cu 6 lei sticla, fie ea blondă, arămie, roșcată și brună. În Sibiu e 7, iar la București, dacă am specula, ar trebui să fie 9, dar este atât de bine ”închegată” că ar putea fi și 15.

Originar din aceste locuri, Șoaită ne-a declarat: ”ca mai toți artizanii berari din România, nu sunt berar din tată în fiu”.

”Am doctorat la Sorbona pe CO2 și acum mă ocup de CO2”

Doctoratul l-a ajutat pe Șoaită să știe cum ”să învețe”, iar decizia de a se întoarce în țară a luat-o în momentul în care ar fi trebuit să se mute cu familia la Zurich.

Am învățat, din prezentarea pe care ne-a făcut-o antreprenorul, că în producția de bere, artizanală sau nu, unul dintre elementele importante este dioxidul de carbon. Și cum doctoratul și l-a luat în probleme legate de mediu care țin de CO2, Șoaită spune că: ”Am doctorat la Sorbona pe CO2 și acum mă ocup de CO2”.

De CO2-ul din bere, evident!

În căutările sale, Șoaită a învățat de la belgienii de la Orval cum se face bere. Școală a făcut apoi în Franța, la Nancy, pentru a învăța secretele berii de la Institutul Francez al Malțului și Berii. Tot aici și-a trimis la specializare și colegul, doar unul, dat fiind că fabrica se poate opera doar de doi oameni.

Deci, nu prea mai sunt secrete pe care Șoaită să nu le cunoască atunci când vine vorba de bere.

Rețeta celor 4 beri pe care le produce (Blondă, Platinată, Roșcată, Brunetă) este inventată de berar la fața locului, prin testări succesive, pe o ”mini-mini” fabrică care poate produce 50 de litri de bere.

Mini-berăria pentru testarea rețetelor Berea Sibiu
Mini-berăria pentru testarea rețetelor Berea Sibiu

Când ”berea mi-a plăcut mie, am dat drumul la producția mare”, spune antreprenorul.

Berarul încă are echipamentul, poate în viitor îl va expune într-un restaurant propriu.

Asta s-a întins pe aproape 2 ani. În 2018, Berea Sibiu a scos primele sticle etichetate pe piață.

Echipamentele și linia de producție de unde iese Bere Artizanală Sibiu – investiție de sute de mii de euro

După școală, Șoaită a mers ”un an în cercetare de piață la târguri și la diverși producători care folosesc echipamentele” pe care dorea să le achiziționeze.

Investiția a sărit de câteva sute de mii de euro, iar fondurile europene sunt sub 25% din investiție: ”mai puțin decât ar fi trebuit”, mărturisește Șoaită.

Clădirea, aflată în centrul orașului, lângă Râul Negru, este refăcută complet, 100% funcțională și adaptată unei mini fabrici de bere.

Camera unde se păstrează grânele, dezumidificată la parametrii ceruți de producătorul malțului (umiditate de 35%) – adică orzul – miroase puternic a pâine. Aici mai sunt depozitați și sacii cu grâu pentru berea ”albă”.

Malțul vine din Belgia, poate fi ”ronțăit”, cel ușor prăjit care se folosește la berea închisă la culoare este chiar gustos.

O parte din malț vine și din România, ne spune berarul. Însă cel bio, cu trasabilitate din câmp, este doar belgian.

Șoaită ne spune că Bere Artizanală Sibiu livrează acum către primii clienți o bere atestată organic, 100% BIO, produsă în România.

Următoare cameră găzduiește ”cuva de plămădire”, adică acolo unde se combină apa, încălzită cu abur, cu malțul. Aici ”se extrage ce e mai bun în malț”, spune berarul.

Procesul de producție își urmează cursul, borhotul se limpezește prin recirculare, iar partea grosieră merge la crescătorii de vaci.

Partea care îi interesează pe băutorii de bere, limpede deja, se combină cu hameiul. Acesta vine tot de peste hotare, sau o mică parte din România.

Mustul de bere, că așa se numește acum lichidul rezultat, împreună cu hameiul, se împrietenesc circa 8 ore, timp în care fierberea propriu zisă durează o oră și jumătate.

Hameiul se lasă la fundul cuvei, ca zațul în cafea

După decantarea hameiului și răcirea mustului la 20 de grade C, lichidul pleacă spre tancul de fermentare pentru a primi drojdia.

În hala sunt 4 tancuri de inox care par că știu singure ce e de făcut. Sigur, asta e doar o impresie; fără Șoaită sau colegul său, sigur nu iese bere 🙂

Chimic, pașii par simpli, au loc două procese: unul de fermentație primară în care drojdia mănâncă zahărul și generează CO2 și alcool. Al doilea proces, de maturare a berii, în care CO2-ul este reținut de bere, durează 30 de zile. Totul se face la temperaturi foarte joase, sub 4 grade C.

Berarul din Săliște spune că, grație celor pe care le știe despre bere și echipamentelor pe care le deține, produce Berea Sibiu fără a o filtra suplimentar, fără a o pasteoriza sau fără a îi adăuga CO2.

Berea Sibiu se filtrează prin decantare, dar nu este la fel de clară ca o bere industrială. Dar cine își dorește așa ceva?

Pentru a nu pleca fără lecția învățată, l-a rugat pe berar să ne mai spună o dată cum face diversele sortimente de bere:

Berea Blondă se face din orz (apă, hamei, drojdie)

Berea Platinată (albă/arămie) se face din orz și grâu (apă, hamei, drojdie)

Berea Roșcată și Brunetă se fac din orz prăjit (apă, hamei, drojdie)

Cum ajunge la consumatori

După cele 30 de zile de maturare, berea este îmbuteliată la sticle de 0,5 l și 0,33 l, pe o linie care poate fi operată de unul, maxim doi oameni.

Bere Artizanală Sibiu are o capacitate de 800 de sticle pe oră.

Până la livrare, berea stă în două mari camere frigorifice la temperatura optimă, nu există sticlă uitată prin fabrică.

Pentru cei prezenți în Săliște, berea poate fi achiziționată direct de la fabrică. Încăperea de la stradă, un show-room cu vânzare, este decorată cu portrete de oameni ai locului, mai exact străbunii berarului, oameni îmbrăcați în port popular.

De aici și logoul ales de antreprenor pentru Berea Sibiu: motivul românesc cusut pe ia bunicii!

Hameiul, ingredientul “magic” din bere

Nu găsim Bere Artizanală Sibiu în București

”Mă duc doar acolo unde pot să asigur linia de rece”, spune Șoaită. Deci, pentru a nu avea probleme de calitate, nu a depășit granița Sibiului, pentru moment.

Ecologist fiind, berarul spune că ”am o mare frustrare pentru că nu pot recicla sticla în acest moment, dar mă gândesc să rezolv această problemă”.

Șoaită spune că o bere artizanală este în primul rând ”o bere locală”, dar că în București, de exemplu, va ajunge ”când o să găsesc partenerii potriviți”.

Cât despre berea la draft, pe asta o putem găsi doar la evenimente!

Prețul petrolului scade constant, vezi Informateca.ro

 

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here