Conacul ”Pana Filipescu” din Filipeștii de Târg, o primă mostră de stil brâncovenesc

Conacul ”Pana Filipescu” este un monument de arhitectură ridicat la mijlocul secolului al XVII-lea (1650), de către marele logofăt Pană Filipescu, soţul Mariei Cantacuzino, fiica cea mare a postelnicului Constantin Cantacuzino.

Construit în stil tradițional, cu foişor şi coloane, cu parter înalt şi beciuri cu uşi largi, se încadrează perfect în arhitectura epocii, o arhitectură ce se caracterizează prin apariţia stilului brâncovenesc, primul stil arhitectural românesc original.

Conacul face parte dintre clădirile cu caracter civil şi, alături de palatul din Măgureni, palatul Cantacuzino din Filipeştii de Târg şi mai târziu castelul din Măneşti, reprezintă un ansamblu de reşedinţe laice cu detalii constructive noi şi rafinate, care pun în valoare abilitatea meşterilor locali.

Vezi și Cele mai frumoase sate din Europa pe care trebuie să le vezi (II)

Conacul ,,Pană Filipescu” este o construcție cu plan dreptunghiular, având intrarea situată pe faţada de sud, printr-un foişor. Intrarea conacului este dominată de foişorul cu coloane ale căror capiteluri susțin arcade semicirculare.

Vezi și O casă modernă cu o priveliște incredibilă către Lacul Ontario

Foişorul are o formă aproape pătrată, cu opt coloane, cu baze şi capiteluri, unele autentice.

Din foişor se intră într-o sală mare, flancată într-o parte şi în cealaltă de alte două încăperi mari.

Încăperile corespunzătoare laturilor de nord şi est sunt mai mici şi erau utilizate de membrii familiei.

Clădirea masivă, cu ziduri groase de un metru, a fost restaurată parţial între anii 1968-1971 de arhitectul Mişu Rădulescu. Conacul a căpătat straie noi în urma unui amplu proces de restaurare, desfăşurat între anii 2012 şi 2015.

În prezent, conacul este declarat monument istoric, înscris în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca parte a ansamblului Curtea boierească a lui Pană Filipescu (cod LMI PH-II-a A-16489); este singurul monument de arhitectură din județul Prahova ce face trecerea către stilul brâncovenesc.

În decursul timpului domeniile Cantacuzinilor și ale Filipeştilor erau cunoscute şi apar evidențiate în mai multe izvoare cartografice.

Astfel, aceste reşedințe pot fi observate pe harta Stolnicului Cantacuzino, care a fost preluată şi reeditată în mai multe variante (exemplu: Anton Maria del Chiaro, 1818), apoi pe harta austriacă a colonelului Specht (1791), cea a lui Szatmary realizată la comanda domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1864) sau cea realizată în timpul regelui Carol I (1904).

Articol apărut pe Prahovaliberă.ro