Povestea Închisorii Doftana, unul dintre cele mai înfiorătoare locuri din România

4
Se spune că la Telega, în județul Prahova, în 1894 Regele Carol I a vrut să construiască o reședință de vară, un castel, însă calul său și-a rupt un picior și a considerat că este semn rău.

În timp ce căuta alt loc, tot la Telega, un sătean i-a ieșit în față spunându-i că nevasta i-a fost violată de ocnași. Atunci a dat ordin să se construiască o închisoare după modelul Bastiliei, din care să nu poată evada nimeni.

Penitenciarul Doftana a avut renumele de “Bastilia” din 1897 până în 1940, cât a funcționat ca închisoare.

În urma cutremurului din 1940 închisoarea a fost foarte grav avariată, fiind închisă între 1940-1950. În 1950 devine monument istoric, numindu-se Muzeul penitenciar Doftana.

În timpul „Epocii de aur“ a fost loc de pelerinaj al comuniștilor și cadru de festivități pentru organizațiile de pionieri la înmânarea cravatei roșii și a depunerii jurământului.

Secția H din închisoarea Doftana era considerat cel mai cumplit loc al penitenciarului.

Închisoarea Doftana a fost dată în folosință în anul 1895 și era, la acea vreme, una dintre cele mai moderne din Europa având apă curentă, încălzire centrală și curent electric.

Arhitectul care a construit penitenciarul era belgian și a avut la dispoziție cele mai moderne și mai eficiente materiale.

În anul 1895, la deschidere, Doftana avea 308 celule, dar ulterior s-au modificat mai multe camere și s-a ajuns la aproape 400 de celule.

De-a lungul timpului, Doftana și-a căpătat renumele ca fiind unul dintre cele mai dure penitenciare. Dar, de departe, cel mai dur loc al „Bastiliei României” era Secția H.

Penitenciarul construit sub forma unei potcoave a avut 8 secții de celule, trei luminoase și cinci întunecate, botezate cu litere de la A la H.

În Secția H nu-și dorea nimeni să ajungă. Aceasta era destinată celor mai periculoși deținuți. Aici, în celule nu intra lumina zilei.

Celulele nu aveau paturi ci doar o rogojină, iar deținutul primea doar o jumătate de pătură.

Au fost închişi aici şi supuşi la chinuri groaznice şi ţărani răsculaţi la 1907, şi legionari, şi comunişti, împreună cu ucigaşi în serie şi hoţi la drumul mare.

Printre deţinuţii politici încarceraţi aici au fost Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima, Gheorghe Gheorghiu Dej, Emil Bodnăraş sau Nicolae Ceauşescu.

Despre acesta din urmă se spune că nu a fost bâlbâit din naştere, ci s-a ales cu acest defect de vorbire în urma detenţiei de la Doftana.

Prins că fură din suplimentul de mâncare al unui coleg bolnav de celulă, Ceauşescu a fost pedepsit cu o bătaie cruntă, în urma căreia i-a rămas defectul de vorbire.

De la Penitenciarul Doftana nu a reuşit să fugă nimeni, niciodată.

După 1990, din lipsa fondurilor, fosta închisoare a fost părăsită, iar timpul a așternut asupra locului nenumărate legende misterioase.

Scris de Codruț Cojocaru

Curtea pustie a Penitenciarului Doftana
Clădirea principală văzută prin gardul închisorii
Unul dintre stâlpii de lumină aflați la poarta închisorii, care stau mărturie ca arc peste timp, față de ororile întâmplate odinioară în incinta Penitenciarului Doftana

4 comentarii

  1. […] Se spune că la Telega, în județul Prahova, în 1894 Regele Carol I a vrut să construiască o reședință de vară, un castel, însă calul său și-a rupt un picior și a considerat că este semn rău. Citiți și În incinta Mănăstirii Sinaia se află… Cititi mai multe aici: Povestea Închisorii Doftana, unul dintre cele mai înfiorătoare locuri din România […]

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here