Sărbătoarea Mărțișorului – origine, tradiții și superstiții

În fiecare an, în România, 1 martie este sărbătoarea Mărțișorului, cel mai cunoscut simbol al primăverii. În mod tradițional, Mărțișorul se prinde în piept sau la mână înainte de răsăritul soarelui, în zorii zilei. Albul semnifică masculinitatea, rațiunea și longevitatea, iar roșul simbolizează feminitatea, fertilitatea, iubirea, bucuria de a trăi.

Conform unor opinii, acesta este un simbol exclusiv românesc și nu mai există și la alte popoare, iar alții consideră că mărțișorul este un obicei tradițional românesc și că unele popoare vecine, cum sunt bulgarii, l-au adoptat, datorită frumuseții tradiției.

Legende

De mărțișor sunt legate și două interesante legende: una din acestea spune că un zmeu a răpit soarele pentru trei anotimpuri, până iarna, când un viteaz l-a înfruntat pe zmeu și a redat astrul cerului și oamenilor. În luptă el a fost însă rănit, iar sângele s-a scurs pe zăpadă, în acel loc crescând ghiocei, care au devenit astfel vestitorii primăverii.

A doua legendă arată că Primăvara se plimba într-o poiană, când a observat un ghiocel răsărit, pe care a vrut să îl ajute să crească, îndepărtând zăpada din jurul lui. Iarna a devenit mânioasă și a trimis un frig teribil peste ghiocel care a înghețat,  Primăvara a dorit să îi țină de cald cu mâinile și s-a rănit la un deget, iar sângele i-a curs peste ghiocel, readucându-l la viață. Potrivit legendei, astfel, Primăvara a învins Iarna.

Originea mărțișorului

Nu se cunoaște exact când a apărut tradiția mărțișorului, dar se estimează că ea este veche de mii de ani.

La origini, obiceiul mărțișorului era legat de reînnoirea naturii cu ocazia venirii primăverii, fiind larg răspândit ulterior în spațiul balcanic. În timp tradiția de mărțișor a primit și alte conotații, legate de optimism și credință.

Cert este că sărbătoarea mărțișorului a apărut în zona cuprinsă între regiunile istorice Maramureș și Bucovina de nord, până la granița Bulgariei cu Grecia.

Forma mărțișorului e evoluat în timp, dacă la origini era simbolizat printr-o monedă – de aur sau argint – la care se atașa o sfoară împletită din fire albe și roșii sau albe și negre, mai târziu a apărut sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb și roșu înșirate pe o ață, pentru ca în vremurile noastre el să fie reprezentat de mărgelele colorate, ceramică ori flori.

Citește și 5 moduri de amenajare a unui dormitor care te va ajuta să dormi

Dovezi ale obiceiurilor de acum circa 8000 de ani au fost descoperite în situl arheologic de la Schela Cladovei din județul Mehedinți, unde au fost găsite coliere de care erau agățate mici pietre de râu vopsite în alb și roșu.

Se amintește că dacii purtau la gât mărțișoarele, confecționate din pietricele albe și roșii, roșul simbolizând sângele, soarele și viața, adică femeia, iar albul reprezenta claritatea apelor și reprezenta înțelepciunea bărbatului, șnurul fiind o îmbinare a celor două culori, care simboliza armonia celor doi.

În vremea dacilor, mărțișoarele erau considerate amulete cu puteri de protecție solară, ce aduc frumusețe și fertilitate, erau purtate până când înfloreau copacii și apoi erau agățate de crengile acestora.

Citește și Ce măsuri poți lua pentru o securizare optimă a locuinței tale

Așadar tot mărțișor este numit și șnurul bicolor, alb-roșu, de care se agață diferitele figurine, simbolizând și lupta contrastelor – noaptea cu ziua, viața cu moartea, boala cu sănătatea, iarna cu vara.

La origini, mărțișorul era purtat de persoanele sensibile – copii sau fetele tinere, pentru a atrage norocul și fericirea.

Adolescentele, spre exemplu, primeau un astfel de talisman și îl purtau timp de 12 zile, după care îl prindeau de păr până la apariția primilor cocori sau berze, moment în care șnurul era atârnat de un copac, iar cu moneda se cumpăra caș – pentru ca fecioarele să se bucure de un ten alb – și vin roșu – pentru a avea obrajii mereu rumeni.

Tradiții și superstiții de Mărțișor

În țara noastră există tradiții diferite legate mărțișor, în funcție de regiuni.

Spre exemplu, în Ardeal, mărțișoarele sunt agățate la uși, ferestre, sau chiar coarnele animalelor domestice, potrivit credinței că astfel sunt alungate duhurile rele.

În zona Oradei există credința că oamenii devin mai sănătoși și mai frumoși dacă se spală cu apă proaspătă de ploaie în această zi.

Dobrogenii obișnuiesc să poarte mărțișoarele până la sosirea cocorilor, apoi le aruncă în aer, pentru ca astfel să primească o fericire „înaripată”, iar în Banat există obiceiul ca fetele să se spele cu zăpadă, sau cu apa de pe frunzele fragilor, pentru a fi iubite și pentru măritiș.

Citește și Relaxarea acasă: Top sfaturi utile pentru a combate stresul și oboseala

În zona Moldovei, ca și dincolo de Prut, există obiceiul ca mărțișoarele să fie oferite de fete băieților, de 1 martie, pentru ca pe 8 martie băieții să fie cei care oferă mărțișoare.

În anumite zone bucovinene sau zone ale Moldovei, se mai păstrează și astăzi un obicei frumos: persoanele de sex feminin trebuie să poarte la gât, agățate de un șnur în roșu și alb, monede de aur sau de argint. În vremurile de odinioară însă, această moneda trebuia purtată timp de 12 zile, după care era folosită pentru a cumpăra o felie de brânză albă, dulce și frumoasă. Astfel, fata care a purtat acea monedă drept mărțișor avea să fie dulce și frumoasă tot timpul anului. Totodată, tenul său rămânea luminos și neted pentru o perioadă îndelungată.

Împreună cu mărțișorul există tradiția de a se oferi și buchete de flori timpurii de primăvară, de obicei ghiocei.

Tradiția „babelor”

Tot în ziua de 1 martie există la noi și tradiția „babelor”: fiecare persoană de sex feminin își alege o zi între 1 și 9 martie, corespunzătoare legendei babei Dochia care a urcat timp de 9 zile și 9 nopți cu oile pe munte, fiind îmbrăcată cu 9 cojoace, finalul legendei povestind despre faptul că Dochia moare înghețată, împreună cu turma ei, din cauza unui ger năprasnic. Conform tradiției, așa cum este vremea în ziua în care este aleasă baba, astfel vor fi și doamnele și domnișoarele: liniștite și frumoase, sau supărate și urâte.

Nu în ultimul rând, să spunem că la finalul acestui ciclu, pe 9 martie, În zi de sărbătoare a Sfinților 40 de mucenici din Sevastia, zi denumită popular numită Moși, Mucenici, 40 de Sfinți, există în unele zone ale țării tradiția de a bea 40 de pahare de vin.

Citește și Trucuri care te salvează în bucătărie, furate de la bunica

În unele zone din țară predomină superstiția conform căreia Baba Dochia va trimite gerul înapoi dacă de 1 martie au loc diferite activități gospodărești, tocmai din acest motiv femeile nu spală și nu dau cu mătura, ci pregătesc doar bucatele pentru masă.

Înțelepciunea populară mai arată că purtătoarele mărțișoarelor sunt ferite să fie arse de soare pe timpul verii, vor fi sănătoase și frumoase ca florile primăverii, vor fi plăcute și drăgăstoase, bogate și norocoase, ferite de boli și deochi.

Cel mai vechi și cel mai lung mărțișor

Cel mai vechi mărțișor din România datează, se pare, din anul 1879 și are forma unei inimi din argint, iar un altul, realizat în anul 1898, are forma unei rândunele aflate în zbor, ambele aflându-se în posesia unui colecționar din București.

Cel mai lung mărțișor din lume este lung de aproape 17 kilometri, și a fost realizat de locuitorii din Vidin, Bulgaria, acest record fiind omologat ca atare de Cartea Recordurilor în anul 2015. În martie 2016 acesta a fost adus la Buzău și a putut fi admirat, după ce a fost purtat de un alai de voluntari prin tot orașul și a atras admirația trecătorilor. Era doar unul dintre elementele unui demers comun al României, Bulgariei și Macedoniei, care încearcă să introducă tradiția mărțișorului în patrimoniul cultural mondial al UNESCO.