Idei de amenajare a grădinii – Eco, retro, feng-shui sau clasic?

1

În amenajarea grădinii, la fel ca şi în cazul interiorului casei, există o serie de tendinţe. Fie că se optează pentru clasic, retro, feng-shui sau eco, este indicat să apelați la un specialist, deoarece o îmbinare aleatorie a acestor stiluri ar putea transforma acest spaţiu minunat într-un kitsch.

Pe lângă plantele care mai de care mai interesante şi luxuriante, şi arbuştii din grădina modernă, nu pot lipsi corpurile de iluminat, rocăria şi diferitele statuete. Acestea îşi găsesc cel mai bine locul printre plante, conferind grădinii un aer deosebit. Corpurile de iluminat au un rol important, deoarece, cu ajutorul acestora, plantele se vor vedea feeric pe timpul nopţii.

Pentru a fi utilizată la maximum, o grădină trebuie mobilată. Există nenumărate tipuri de mobilier din ratan, lemn sau alte materiale. Specialiştii spun că şi în alegerea acestuia trebuie să se ţină cont de plantele care există deja în grădină, dar şi de stilul în care a fost amenajată.

Stil clasic şi accesorii vintage

Se poate spune că revenirea la clasic este o tendinţă care se menţine în ultima perioadă de timp. Astfel, stropitorile vechi, cănile de ceai şi jardinierele peste care au trecut anii sunt la mare căutare în acest moment. Dacă priviţi însă spre viitor, veţi căuta metode ecologice de întreţinere a grădinii. În acest scop au apărut produse care preîntâmpină creşterea buruienilor în mod natural sau care împiedică răspândirea rădăcinilor în grădină sau în casă. Deviza celor care recurg la aceste metode este: „Lucraţi puţin în grădină, bucuraţi-vă în schimb de ea!“.

Un alt stil de amenajare a grădinii foarte des întâlnit este feng-shui. Cel care optează pentru această tendinţă trebuie să respecte cele trei principii fundamentale: curgerea energiei, echilibrul dintre Yin şi Yang, precum şi relaţiile dintre lemn, pământ, foc, metal şi apă.

O grădină veşnic verde

Dacă se doreşte ca grădina să rămână verde tot timpul anului, acest lucru se poate reuşi cu ajutorul arbuştilor şi coniferelor, cu alte cuvinte, o grădină montană, mai ales dacă terenul este în pantă sau are mici coline.

Dacă terenul curţii este complet plat, precum şi pentru separarea grădinii de exterior, se poate recurge la înălţarea cu pământ a extremităţilor. Pietrele, eventual de dimensiuni mai mari vor întregi aspectul montan al grădinii. Pentru un aspect verde timp îndelungat, se poate opta pentru stejari galbeni, mesteceni, berberis roşu, albiţia şi rustifina. Acestea trec toamna prin nuanţe de la galben la roşu şi sunt plantele care conferă culoare grădinii, în timp ce tuia şi cedrii marchează prin forma lor relieful şi sunt verzi pe tot parcursul anului, indiferent de anotimp.

Cum se realizează o rocărie şi grădinile organice

Elementele naturale precum pietre, nisip, plante, gazon, apă, care intră în compoziţia rocăriei o fac pe aceasta ideală pentru o grădină eco. În plus, „insecticidele“ şi „pesticidele“ folosite în acest caz sunt şi ele organice. Printre pietre se pot strecura plante alpine, deoarece acestea sunt foarte rezistente.

Pentru un aspect reuşit al grădinii, rocăria trebuie să aibă în primul rând un aspect natural şi un anumit aliniament. Se indică folosirea pietrelor de acelaşi tip şi construirea unor pante line. Dacă se doreşte un aspect sălbatic al grădinii, este recomandat ca plantele să fie sădite la întâmplare, fără o ordine anume. Dar, o grădină care nu este corect irigată, îşi va pierde din frumuseţe în foarte scurt timp. Astfel, vegetaţia aleasă trebuie să fie adaptată climatului zonei în care se află grădina deoarece în aşa fel se va face economie la apă, iar plantele vor fi frumoase şi sănătoase.

Erika, urechelniţa, floxul, dediţelul sau creţişoara sunt doar câteva dintre plantele indicate. Specialiştii sunt de părere că este indicată utilizarea plantelor rezistente la secetă. Dar această opţiune nu are doar un rol decorativ, ci, pe lângă faptul că se face economie la resursele de apă pentru irigaţii, încurajează dezvoltarea microorganismelor la nivelul solului. Acestea atrag păsările şi insectele, determinându-le să se comporte ca insecticide şi pesticide naturale.

Economisirea resurselor naturale şi a materialelor a determinat apariţia grădinilor organice. Acestea sunt autosustenabile, în timp ce grădinile tradiţionale trebuie udate cel puţin o dată pe săptămână. În grădina organică se utilizează îngrăşăminte naturale, precum compostul şi mraniţa, iar bolile sunt tratate cu ajutorul insectelor benefice plantelor, precum păianjeni, gândăcei sau gărgăriţe.

 

Monica Popescu, specialist eco, www.hbpeko.ro

un comentariu

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here