Cum se construia o casa de lemn in Romania acum cinci ani

2

In timp ce aproximativ 25% din locuintele din Franta vor fi din lemn pana in 2012, doar 100 de case din lemn sunt construite anual in Romania, Deși costul per metru patrat reprezinta jumatate din cel al uneia din caramida. Cresterea cererii pentru case construite din lemn a reprezentat, in ultimii ani, una dintre principalele tendinte pe pietele din Europa de Vest, proces alimentat, in primul rand, de preocuparea tot mai mare pentru locuinte ecologice, de nivelul ridicat de izolare al acestora, dar si de o serie de cutremure care au afectat unele zone europene.

Cu toate acestea, in ciuda nevoii de locuinte, acest fenomen este aproape inexistent in Romania, numarul de case din lemn construite in ultimii ani fiind aproape neglijabil si destinat, in mare parte, locuintelor de vacanta. Cum se explica reticenta romanilor de a locui permanent intr-o cladire din lemn, in conditiile in care rezistenta unui imobil de acest tip este cel putin similara cu a unei case cu pereti din zidarie, costurile energiei se reduc de circa cinci ori, iar pretul – mai mic cu aproximativ 50%?

In Romania, in domeniul constructiilor din lemn, functioneaza in prezent cateva mii de firme, insa doar circa 45 dintre acestea sunt regrupate intr-o asociatie profesionala – APROCOR (Asociatia producatorilor de case din lemn din Romania). Pe de alta parte, doar sapte dintre societatile membre ale asociatiei dispun de criteriile de standardizare acceptate de Uniunea Europeana, aspect care nu le aduce insa niciun beneficiu economic, deoarece, paradoxal, statul roman nu recunoaste aceste norme.

„In ultimii zece ani am avut nenumarate intalniri cu reprezentantii autoritatilor statului, insa nu am primit niciun semn referitor la o posibila acceptare a standardelor UE pentru constructii din lemn, pe care o parte din membrii nostri le indeplinesc. Din aceasta cauza, dar si a faptului ca foarte multe firme din Romania construiesc asemenea case fara sa respecte normele necesare, cladirile realizate prezinta, la final, numeroase deficiente. Astfel, este oarecum normal ca neincrederea romanilor in locuintele din lemn sa scada continuu, iar firmele romanesti acreditate sa fie obligate sa produca in principal pentru export”, a declarat Mihai Steiciuc, presedinte executiv al APROCOR si proprietarul companiei Moldsilva Suceava.

Franta:  70% din casele noi sunt din lemn

In Franta, de exemplu, 70% din cererile pentru locuinte inregistrate anul trecut au fost destinate caselor din lemn, fenomen impulsionat de subventiile de ordinul miilor de euro acordate de guvernul francez pentru cetatenii care isi construiesc locuinte cu grad ridicat de izolare, dar si de programul lansat de presedintele Sarkozy care prevede ca pana in 2012 aproximativ 25% din locuintele din Franta sa fie din lemn. Modelul subventiilor acordate de stat pentru stimularea constructiilor ecologice din lemn este intalnit si in alte tari din Euopa de Vest, un exemplu relevant in acest sens fiind Austria, unde nivelul unor astfel de subventii poate atinge si 35.000 de euro.

Alfa şi cum sa construiesti una dintre cele mai ieftine case construite acum: Case din containere la 1.500 de dolari

Dupa cutremurul care a devastat centrul Italiei in primavara anului 2009, numarul cererilor pentru constructii din lemn din partea cetatenilor italieni a crescut de circa 1.000 de ori fata de perioada anterioara seismului.

In Romania sunt realizate anual circa 100 de case din lemn, cifra nesemnificativa comparativ cu numarul total de locuinte la nivel national sau cu cele aproximativ un milion de imobile de acest tip care sunt construite in Franta anual.
In cazul in care procedurile de construire sunt conform standardelor, avantajele unei case din lemn sunt, cel putin la prima vedere, considerabile. In primul rand, rezistenta termica ridicata a lemnului determina o diminuare considerabila a costurilor legate de energie, care pot reprezenta pana la 20% din cheltuielile necesare in cazul unui imobil cu peretii din zidarie. De exemplu, factura lunara pentru incalzirea unei locuinte de 300 de metri patrati. in perioada de iarna a anului trecut, nu a depasit patru milioane de euro, suma echivalenta cu factura de intretinere a unui apartament la bloc cu trei camere si cu o suprafata de circa patru ori mai mica.

Un alt avantaj care poate fi luat in considerare consta in durata relativ scurta de constructie a unei cladiri din lemn, imobilul fiind finalizat in circa trei luni de la inceperea procedurilor.

Romanii nu vor case din lemn pentru ca nu rezista la foc

Bloc din lemn
Bloc din lemn

Nu in ultimul rand, pretul unei case din lemn constituie un factor care poate determina o schimbare de optiune, mai ales in conditiile economice actuale din Romania, caracterizate in principal de lipsa banilor lichizi si accesul limitat la credite al populatiei. Un metru patrat construit al unei case din lemn cu finisaje standard costa, in medie, aproximativ 400 de euro, respectiv jumatate din pretul minim al unui metru patrat intr-un apartament dintr-o cladire noua.

Una dintre principalele reticente ale romanilor fata de casele din lemn consta in indoielile in rezistenta la foc a acestora. Cu toate acestea, imobilele din lemn prezinta un grad extrem de ridicat de siguranta, un astfel de imobil rezistand 120 de minute in cazul unui incendiu, iar ultimele tehnologii vizeaza atingerea unui termen de 180 de minute. Un exemplu ilustrativ in acest sens il reprezinta proiectul firmei Moldsilva care se afla in negocieri pentru construirea unui imobil din lemn cu patru niveluri care va fi folosit de unitatea de pompieri dintr-o localitate din Romania.

„Desi clientiii provin din toate categoriile sociale, pot spune ca cea mai mare parte o reprezinta oameni cu venituri medii, care doresc in principal o locuinta ieftina, dar sigura. In plus, majoritatea acestora au decis sa isi vanda apartamentele de la bloc si sa se mute intr-o locuinta din lemn, atat pentru a beneficia de diferenta de bani ramasa, dar si pentru a economisi costurile legate de intretinere”, afirma presedintele executiv al APROCOR.

Un alt factor care influenteaza slaba dezvoltare a pietei romanesti de constructii din lemn il reprezinta lipsa specialistilor in domeniu, calitatea cladirilor fiind afectata, astfel, in mod considerabil. „Sunt foarte multi constructori care au lucrat in constructii civile, industriale sau de alt tip si care cred ca se pricep si la lemn. Pe de alta parte, urmasii vechilor mesteri care faceau case din lemn la inceputul secolului si care au mostenit meseria de la bunicii lor considera ca pot construi la standardele secolului 21, dar este vorba de cu totul alt tip de constructii din lemn. Rezultatul? O multime de locuinte gresit construite, care se deterioreaza rapid si care alimenteaza suspiciunile potentialilor clienti”, sustine Steiciuc.

Potrivit reprezentantilor APROCOR, o eventuala deblocare a pietei de profil ar putea avea loc doar daca statul roman va implementa normele europene in domeniu si va recomanda populatiei rentabilitatea acestui tip de locuinte. „Daca statul nu va prelua modelul adoptat de alte tari europene, care au inteles ca a construi ecologic costa mai ieftin decat sa ecologizezi ulterior si nu va implementa si in Romania standardele UE pentru constructiile din lemn, aceasta piata nu va avea nici un viitor, iar firmele romanesti vor continua sa exporte peste 75% din productie, ca si pana acum. Nu mi-as dori totusi ca cererea pentru locuinte din lemn sa creasca masiv doar in urma unui cutremur de proportii, cum s-a intamplat in cazul Italiei”, a mai spus Steiciuc.

Indiferent de tipul de material folosit, caramida, piatra, BCA, lemn, este cert ca romanii au nevoie de locuinte noi, iar aceasta nevoie nu este acoperita de puterea lor de cumparare, de acces la credite bancare sau de facilitati acordate de stat. Desi guvernele ultimilor zece ani au anuntat revolutionarea pietei locative in favoarea romanilor, programe de tip „ANL” sau „Prima casa” au avut fie rezultate prea putin consistente, fie au ramas doar declaratii electorale. Intr-o piata imobiliara care scade continuu de cativa ani, poate ca un eventual program „Prima casa de lemn” ar fi o solutie de redresare alternativa.

2 comentarii

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here