Femeia modernă se indepărtează din ce in ce mai mult de putina cu murături și de butoiul de varză insă este bine sa știm ce ratăm odată cu pierderea obiceiurilor bunicilor noastre.
Prin procesul de fermentatie acido-lactică se generează reacţii biochimice cu o valoare nutrițională extraordinară. Sub influența microflorei de fermentație legumele și fructele devin probiotice și întăresc sistemul imunitar, îmbunătățesc digestia, stimulează detoxifierea și ajuta la curățarea colonului de reziduurile toxice.
Fermentaţia este o formă de conservare a alimentelor şi a băuturilor folosită din cele mai vechi timpuri. Aceasta nu şi-a pierdut importanţa nici în prezent, cu toate că metodele de procesare a alimentelor au avansat constant. Să vedem de ce este acest proces util şi sănătos, dar şi cum îl obţinem acasă!
Procesul fermentaţiei
Fermentaţia are la bază descompunerea moleculelor organice mari în molecule simple, în lipsa oxigenului şi sub acţiunea microorganismelor. Fermentaţia poate fi alcoolică (glucoza se transformă în alcool etilic şi CO₂), acetică.(aceto-bacteriile transformă alcoolul etilic în acid acetic, se utilizează pentru obţinerea oţetului din vin sau pentru unele murături) şi lactică (amidonul şi zaharurile din legume, fructe şi lactate sunt transformate în acid lactic, sub acţiunea unor bacterii comune care se găsesc pe toate suprafeţele. Acidul lactic inhibă dezvoltarea bacteriilor rele, ceea ce face posibilă conservarea alimentelor. Se utilizează pentru obţinerea murăturilor, brânzeturilor, lactatelor.
Beneficiile fermentaţiei lactice
Alimentele fermentate au un efect pozitiv asupra microflorei intestinale. Probioticele sunt considerate bacteriile bune care îmbunătăţesc şi echilibrează digestia.
Bacteriile din alimentele fermentate produc vitaminele din complexul vitaminic B (mai ales acid folic, important în timpul sarcinii pentru prevenirea defectelor congenitale) şi vitamina K2.
Bacteria din compoziţia alimentelor fermentate realizează o pre-digestie a produsului, ceea ce îl face mai uşor de digerat. De aceea, aceste alimente sunt recomandate persoanelor care au probleme în digerarea vegetalelor crude.
80% din sistemul imunitar este fortificat la nivelul intestinelor. Sănătatea intestinelor este întreţinută de microfloră, iar microflora poate fi îmbunătăţită de alimentele fermentate.
Consumul de dulciuri poate fi redus, după ce microflora intestinală se reglează şi gusturile încep să se schimbe – dacă consumaţi frecvent alimente acre, sărate sau amare, cu timpul apetitul pentru cele dulci se diminuează.
Alimentele fermentate nu conţin acid fitic, substanţă care se găseşte în cereale şi seminţe şi care blochează absorbţia calciului, magneziului şi fosforului.
Alimentele fermentate au în compoziţie substanţe antioxidante. Un exemplu bun este kefiranul din chefir.
Se recomandă un consum zilnic de jumătate de cană de alimente fermentate.
Citește și Idei de preparare a alimentelor fermentate
