Moţul curcanului (Amaranthus caudatus) este o plantă erbacee, anuală care înfloreşte toamna adăugând culoare grădinii. Este originară din India, Africa şi America de Sud. Ȋn zonele tropicale se dezvoltă bine la munte, la 1000-3000 m altitudine, ȋn Anzi şi la 500-2500 m ȋn Africa de Est, preferând un climat răcoros.
Florile sale roşii sau vişinii sunt grupate în inflorescenţe curgătoare, de unde şi denumirea de moţul curcanului. Exista şi varietăţi cu flori galbene.
Ȋn perioada imperiului incas, planta era cultivată şi folosită pentru a obţine făina din care se coceau turte. Dovezi ale acestei activităţi au fost găsite ȋntr-un mormânt datând de acum 2 mii de ani, aflat pe teritoriul Argentinei.
Planta a fost introdusă ȋn Europa ȋn secolul XVI şi de atunci, se ȋntâlneşte frecvent ȋn grădini având ȋnsă numai rol decorativ.
In ultimii ani, planta a intrat ȋn atenţia consumatorilor de produse vegetariene şi vegane, produsele obţinute din seminţe având un conţinut proteic ridicat.
Moţul curcanului-plantare
Planta preferă solurile umede, dar bine drenate, cu pH slab acid sau neutru şi zonele expuse luminii soarelui. Se recomandă ca seminţele să fie plantate în răsadniţe cam cu 6-8 săptămâni înainte de ultimele zile cu îngheţ şi să fie mutate în grădină după ce temperatura aerului nu mai coboară sub 5 grade. Distanţa dintre plăntuţe trebuie să depăşască 25-30 cm deoarece tulpina creşte până la înălţimi de 90-130 cm, iar frunzele au ȋntre 5 şi 15 cm lungime, având nevoie de spaţiu pentru a se dezvolta.
Moţul curcanului este o floare care poate fi folosita pentru a ascunde ziduri sau clădiri, pentru a crea grădini ȋn trepte şi borduri florale. Rezistă bine ȋn glastră sau uscată. Una dintre cele mai reuşite combinaţii este cu crizanteme şi floarea soarelui.
Din seminţele de moţul curcanului s-au izolat substanţe antifungice şi antibacteriene. Din tulpină, frunze şi seminţe se extrag pigmenţi roşu şi violet care sunt stabili ȋn forma uscată având utilitate ȋn industrie.
