Cum sunt amenajate cramele din punct de vedere arhitectural în România? Se știe că în mod normal o cramă este o clădire unde se realizează practic toate operațiunile specifice preparării vinului adică locul unde se tescuiesc strugurii, se prepară vinul și se depozitează, dar și unde se pot consuma băuturi alcoolice, preparate culinare, într-un cadru rustic. Așa este și în România, numai că aici este deosebit faptul că, cramele diferă ca aspect și arhitectură de la o regiune la alta, având de asemenea și o istorie aparte, fiecare cramă.
În lume cea mai veche vinărie existentă până în prezent este o fabrică de vin veche de 6000 ani din regiunea Areni din Armenia, care produce vin şi astăzi.
Dar să vedem cele mai originale crame din România, de când datează, istoria locului și arhitectura specifică fiecăreia. Pentru aceasta am ales crame din zone specifice țării noastre.
Crama LacertA situată la 100 km Nord-Est de București în Sat Fințești, Jud. Buzău, poate găzdui seminarii, team-bulding-uri, degustări și alte evenimente. Este o cramă gravitațională pentru că folosește metoda tradiţională de procesare a vinului. Crama şi dependințele auxiliare au fost proiectate în jurul Conacului Dorobanţu, operă a arhitectului Ion Mincu, o clădire construită în 1901 şi renovată în 2005, după cum au precizat reprezentanții LacertA. Peisajul cramei a fost completat şi cu un salon de degustări. Așadar, se poate spune că, conacul este purtătorul tradiţiei, iar crama este simbolul modernităţii. Cei care au creat această nouă înfățișare sunt arhitecții tirolezi V. Miklautz și M. Gaertner; partea de arhitectură fiind elaborată pe baza a trei principii determinante: tradiția, omul și peisajul. Înființată încă din 2010 de Walter Fridel, un diplomat austriac, dintr-o pasiune pentru vinuri, acest domeniu a devenit mai târziu, o afacere cu 82 ha de vie (replantată cu ajutorul SAPARD şi al Fondurilor de Reconversie) şi una dintre cele mai frumoase crame din ţară. Astăzi, LacertA, numită așa după micuțele şopârle care conviețuiesc prin vie şi care contribuie la calitatea solului, este mică, modernă și axată pe vinuri premium.
Crama S.E.R.V.E. a fost înființată în anul 1994 de contele Guy de Poix, descendent al unei vechi familii nobiliare franceze. Este situată la aproximativ 100 km de București, în Comuna Ceptura. Acesta a început activitatea ca distribuitor de vinuri românești îmbuteliate sub marca Vinul Cavalerului, capacitatea de vinificatie a cramei fiind de 20 000 hl. Mai târziu, în 2000 a construit o cramă nouă. Frumos amenajată, în nuanțe de maro, crem și alb, atât la interior cât și la exterior, la această cramă predomină inserțiile de lemn și are un design tradițional de locuință fără etaj. Podgoria se întinde pe o suprafață de 110 ha din care 54 ha în Dealu Mare și 56 ha în Babadag (Cogealac).
Crama Rotenberg, înființată în 2007 de Mihail Rotenberg este situată în zona viticolă Dealu Mare, jud. Prahova. I se mai spune și cramă gravitațională care produce vinuri premium artizanale, pentru că aici vinul este produs numai după metoda tradiţională. Această cramă din centrul Comunei Ceptura de Jos, numită Crama Veche a fost ahiziționată în stadiul de ruină, apoi proprietarul a reconstruit-o și astfel a readus-o la viață. Este o cramă „boutique” și deține două beciuri suprapuse care permit un flux tehnologic gravitațional. Păstrarea se realizează în butoaie de stejar. Plantaţia de viţă de vie are circa 23 ha, cultivată în cea mai mare parte cu Merlot.
Crama Jidvei face parte din S.C. Jidvei S.R.L și a fost privatizată în 1999. Compania Jidvei deținută de Cladiu Necșulescu, are în prezent patru crame: Jidvei, Blaj, Bălcaciu şi Tăuni. Dintre acestea, cea mai mare este Crama Jidvei, aflată lângă localitatea cu același nume din jud. Alba. Deoarece crama nu dispune de facilități de cazare, degustările și alte evenimente de acest gen sunt organizate la Castelul Ceteatea de Baltă, aflat în apropierea Cramei Jidvei. Vinurile de Jidvei provin din Podgoria Târnave; suprafețele plantate cu viță de vie au crescut mereu, podgoria având acum peste 2400 de ha de vița de vie. La momentul actual capacitatea totală de stocare a cramei Jidvei este de aproape 19 milioane litri.
Crama Ostrov situată pe Strada Regiei, Comuna Ostrov, jud. Constanța, este o cramă ce datează din 1958, cu rol de vinificare, depozitare şi îmbutelierea vinului. Domeniile Ostrov din care face parte Crama Ostrov mai are şi Crama Lipniţa, situată la ieşirea din Comuna Lipniţa, la 27 de km față de Crama Ostrov, având rolul de vinificare şi depozitarea vinului. Cele două staţii de vinificaţie au împreună o capacitate de 130 000 hl. Domeniile Ostrov aparțin proprietarilor Oana Camelia Belu și Horia Culcescu. Se află la 136 km de București, însă pentru a ajunge acolo, se trece cu bacul spre Silistra pe la Chiciu, lângă Călărași, aproape de granița cu Bulgaria. Se întind pe o lungime de 30 de km și au o suprafață viticolă de 1200 de hectare. La Domeniile Ostrov se organizează pachete turistice de 1- 3 zile, precum şi degustări de vin alături de mese servite cu meniuri tradiţional dobrogene.
Crama Axinte și Vlădoianu din Cotnari aparțin Casei de Vinuri Cotnari înființată în 2011. Compania produce vinuri premium din podgoria cu același nume și deține două crame: Crama Axinte din Cotnari, Jud. Iași și Crama Vlădoianu cu sediul în Str. Vlădoianu, Nr. 1, Cirjoaia, Com. Cotnari, Jud. Iași. Activitatea casei de vinuri se desfașoară la Castelul Vlădoianu. Acest castel a fost construit în 1901 de boierul Vasile Vlădoianu, în acele vremuri fiind vice-guvernator al Băncii Naționale. Beciul din spatele palatului a fost săpat la o adâncime de 15 metri și are dimensiuni impresionante. Podgoria Cotnari are o suprafață de viță de vie de 350 ha și o capacitate de îmbuteliere anuală de aproximativ 1 milion litri.
Autor: Iulia Gubandru
Sursa foto: crameromania.ro