De la spații în care locuim și până la zonele urbane publice, tot ceea ce ne înconjoară are un efect important asupra bunăstării noastre. Trubulențele din ultimii ani au schimbat rapid cerințele și nevoile când vine vorba de mediul construit, din punct de vedere al funcționalității, aspectului și sustenabilității.
Astăzi, construcțiile modulare sunt tot mai căutate, iar valorificarea resurselor locale și a celor durabile este în topul priorităților din arhitectură. În același timp, se pune accentul pe maximizarea funcționalității și a eficienței energetice, un factor care devine tot mai important în ultimii ani.
Elena Ștefănescu, arhitect și cofondator al Studio ae-arhitecture & evolution, ne-a precizat că pe lângă tendințe din arhitectură și construcții care se pot observa în acest an, un impact important asupra industriei îl va avea demararea investițiilor publice și modificările legislative.
„Implementării PNRR reprezintă un motor puternic de dezvoltare pentru sectorul construcțiilor. Investiții majore ale statului prin PNRR vor finanța în special lucrări de consolidări și renovări majore precum și proiecte de eficientizare a consumului de energie și producție prin sisteme alternative. Totodată, vor lua startul și lucrările în segmentul de producere de energie verde, în parcurile fotovoltaice proiectate anul trecut.
Dezvoltarea infrastructurii electrice la nivel național este o altă veste bună a anului 2023”, punctează Elena Ștefănescu. Pe de altă parte, aceasta avertizează că va apărea o competiție între investițiile publice și cele private de mai mică amploare. Firmele private vor găsi mai greu persoane calificate, mai ales în execuție.
În același timp, anul 2023 a debutat cu modificări legislative importante, una dintre acestea vizând accelerarea procesului de acordare de către ISU a avizelor și autorizațiilor. Scopul schimbării legislației este simplificarea pe termen lung a procedurilor și scurtarea timpului de răspuns din partea ISU.
La sfârșitul anului 2022 s-a adoptat legea privind majorarea cu aproximativ 30% a salariului minim din construcții, ceea ce va influența investițiile în derulare și în bugetare.
O altă noutate legislativă importantă a anului este includerea în caietele de sarcini a directivei europene DHNS (Do No Significant Harm) privind managementul deșeurilor. Reciclarea, recuperarea, protejarea mediului în construcții devin obligatorii. Un alt obiectiv este reducerea amprentei de carbon.
Nu în ultimul rând, s-au publicat normele metodologice de alicare la legislația Near Zero Energy Building (NZEB) pentru toate tipurile de clădiri.
Printre aceste schimbări legislative, arhitecții și constructorii acordă o importanță mult mai mare maximizării funcționalității.
„Pandemia de coronavirus a transformat piața imobiliară, iar criza economică a accentuat nevoia de maximizare a funcționalității clădirilor existente sau noi. Se pune problema transformării cât mai rapide a unor spații de birouri, comerciale sau expoziționale sau chiar a locuințelor, minimizând costurile pentru proprietari. Asistăm la o tendință în creștere de diversificare și reutilizare a arhitecturii existente, un așa numit proces de reutilizare adaptivă. Acest proces aduce beneficii durabile și pentru comunitate, precum conservarea energiei și reducerea emisiilor de carbon care ar fi avut loc dacă spațiul ar fi fost reconstruit în întregime. Iar investițiile în astfel de proiecte noi frânează extinderea expansiunii urbane nesustenabile. Totuși, acest proces le permite proprietarilor de clădiri să reducă riscurile de neocupare, să diversifice și majoreze oferta de închiriere și să folosească fondul construit existent”, a adăugat Elena Ștefănescu.
Dezvoltarea urbană nu se va opri însă și obligă la integrarea încă din stadiul de proiectare a spațiilor de birouri sau a centrelor de afaceri, a conceptului de echilibru între viață și muncă. Astfel, clădirile se conectează la infrastructura existentă și se integrează în mediul înconjurător.
„Proiectele noi de clădiri office includ zone verzi cu elemente de design, facilități (magazine, cafenele, terenuri de sport) și diverse centre de servicii, ceea ce le permite angajaților să se relaxeze. Multe companii au trecut în 2022 la un model hibrid de lucru și au reamenajat sau sunt în curs de reogranizare a spațiilor existente sau apelează la centre tip co-working. Au apărut modele de business prin care o companie poate închiria pentru angajații săi spații în cafenele, co-working, hoteluri, astfel încât să fie în apropierea casei angajaților și să se utilizeze spațiile disponibile în oraș”, a mai precizat Elena Ștefănescu.
Citește și: Cum să amenajezi holul casei tale
Totodată, majoritatea ansamblurilor rezidențiale cu mai multe etaje prevăd spații pentru infrastructura comercială și de servicii. Integrarea locurilor de joacă, a zonelor verzi și a piscinelor pe acoperiș este o soluție din ce în ce mai populară.
O tendință arhitecturală care va influnța mediul construit în 2023 și în viitorul apropiat este și utilizarea construcțiilor modulare. Design for Manufacturing and Assembly (DFMA) este o metodă prin care componentele sau modulele de construcție sunt construite în afara amplasamentului proiectului. Se minimizează risipa de material și mărește controlul calității, ajutând și la reducerea emisiilor de carbon. Un alt avantaj este utilizarea de module de proiectare și sisteme de construcție standardizate, de elemente prefabricate de construcție și de fațade pre-turnate.
„Pentru anumite tipuri de clădiri (centre medicale, hoteluri și clădiri rezidențiale atipice), metoda modulară este mai eficientă decât construcția clasică. 70-90% din componentele lor sunt asamblate în fabrică, fiind apoi aduse la șantier. Această metodă reduce și timpul de execuție în șantiere, iar calitatea elementelor produse în fabrică este mai bună”, declară cofondatorul Studio ae.
Se caută soluții pentru eficiența energetică, utilizarea luminii naturale, a soarelui, îmbunătățirea comportării în timp a materialelor și a modului în care acestea se pot recicla. Contribuind la diminuarea risipei energetice, pompele și recuperatoarele de căldură, panourile solare și fotovoltaice sunt din ce în ce mai utilizate în multe clădiri. De altfel, valorificarea la maxim a resuselor naturale nu și-a arătat încă tot potențialul. Materialele locale, cu o amprentă de carbon cât mai redusă, sunt tot mai căutate, iar criteriul distanței în adoptarea deciziei de a importa o piatră de pe alt continent sau de a utiliza materie primă de la cea mai apropiată carieră devine tot mai important.
Folosirea materialelor și a proceselor durabile de proiectare și construcție reprezintă o necesitate, în condițiile în care combaterea schimbărilor climatice constituie o preocupare centrală. Sectorul construcțiilor generează 40% din emisiile globale anuale, arhitecții fiind astfel obligați să adopte strategii de producere și economisire a energiei încă din faza de concept. Clădirile sunt concepute pentru a avea emisii scăzute de carbon și să fie cât mai eficiente din punct de vedere energetic. Și orașele sunt proiectate din ce în ce mai mult cu soluții bazate pe natură pentru a lupta împotriva efectelor dure ale schimbărilor climatice.
“Sunt preocupări tot mai evidente de a proiecta cu accent pe reducerea emisiilor de carbon, utilizând noile tehnologii în tot procesul, specificând materiale verzi și reciclarea deșeurilor”, spune fondatorul Studio ae.
În plus, viața în mijlocul naturii continuă să fie un deziderat de locuit. Casele individuale în tendințe sunt caracterizate prin lipsa exceselor arhitecturale și au forme compacte, drepte din motive de eficiență energetică și de investiție inițială. Ferestrele mari, panoramice și pereții din sticlă rămân o tendință de top a anului 2023. Terasele înconjurate de vegetație și alte facilități care creează condiții de relaxare și conferă casei personalitate sunt elementele arhitecturale preferate.
„Arhitecții sunt tot mai preocupați de noi modalități de a crea orașe orientate către comunități, care să-i ofere comunității tot ceea ce are nevoie în maxim 15 minute de mers pe jos”, explică Elena Ștefănescu.
În același timp, inovațiile tehnologice își pun amprenta asupra industriei de construcții. Cel mai popular este Building Information Modeling (BIM), care le permite arhitecților și constructorilor să studieze proiectul încă din proiectare. Turul virtual al clădirii facilitează identificarea zonelor cu probleme, se economisesc astfel timp, resurse financiare și umane.
„Utilizarea dronelor crește semnificativ controlul asupra proceselor de proiectare și construcție și reduce costurile, putând diminua semnificativ cantitatea de deșeuri de pe șantiere”, ne-a mai explicat Elena Ștefănescu.
De asemenea, cu ajutorul senzorilor conectați la internet, casele inteligente permit gestionarea de la distanță a temperaturii, iluminatului interior și exterior, sistemelor de securitate si supraveghere video, etc.
Casele inteligente nu sunt doar multifuncționale, ci și tot mai eficiente energetic. Sistemele de automatizare tip BMS (Bulding Management Sistem) sunt tot mai folosite.
